Prima reacție oficială de la Moscova după loviturile atribuite Statelor Unite și Israelului pe teritoriul Iranului a venit la scurt timp după miezul zilei de 28 februarie 2026. Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, l-a ironizat pe președintele american drept „pacificatorul” și a sugerat că discuțiile pe tema programului nuclear iranian ar fi doar un paravan. În paralel, Ministerul rus de Externe a condamnat ferm operațiunea și a cerut oprirea ei imediată.
UPDATE – 28 februarie 2026. Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a discutat la telefon cu omologul iranian Abbas Araghchi, conversație organizată la solicitarea Teheranului. Potrivit comunicării oficiale de la Moscova, acțiunile militare îndreptate împotriva Iranului sunt calificate ca încălcări ale normelor internaționale.
„atacul militar neprovocat al Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului, care constituie o încălcare a principiilor și normelor dreptului internațional”Partea iraniană, notează aceeași informare, a transmis mulțumiri pentru sprijinul constant al Rusiei.
„Partea iraniană și-a exprimat sincera recunoștință pentru sprijinul continuu și neclintit acordat de Federația Rusă”Mesajul diplomatic include și un apel la detensionare rapidă, cu precizarea că situația ar trebui „readusă pe calea soluționării politice și diplomatice”.
Reacția oficială a MoscoveiMinisterul de Externe al Rusiei solicită oprirea fără întârziere a operațiunilor militare și repunerea canalelor de dialog în centrul demersurilor regionale. Formulările folosite de diplomația rusă indică o poziționare categorică împotriva folosirii forței, pe care o asociază cu încălcarea regulilor dreptului internațional. În același timp, Moscova subliniază deschiderea pentru contacte la nivel politic și diplomatic, considerând că orice inițiativă militară riscă să amplifice riscurile de escaladare în Orientul Mijlociu.
Dincolo de elementele de limbaj standard ale instituției, accentul pus pe „încetarea imediată” a atacurilor și pe recursul la instrumentele diplomatice arată dorința Kremlinului de a se poziționa ca actor favorabil negocierilor, în pofida tensiunilor puternice dintre Rusia și Occident. Mențiunea referitoare la mulțumirile transmise de Teheran consolidează imaginea unui parteneriat politic și diplomatic, reliefat explicit în comunicarea oficială.
Medvedev îl ironizează pe TrumpÎn plan politic intern, Dmitri Medvedev a mers pe o linie mai tăioasă. Fost președinte și fost premier, în prezent numărul doi al Consiliului de Securitate, el a comentat acțiunea ordonată de Washington într-o cheie sarcastică, numindu-l pe liderul SUA „pacificatorul”. Medvedev a pus sub semnul întrebării reziliența americană în fața unui răspuns regional și a susținut că eventualele discuții privind dosarul nuclear iranian nu ar fi decât o fațadă.
„Negocierile nucleare, o acoperire”Tonul fostului șef al statului se înscrie în registrul mesajelor dure pe care le-a transmis frecvent în ultimii ani, în special atunci când a criticat acțiunile militare ale Statelor Unite sau ale partenerilor lor. Declarațiile sale completează demersul Ministerului de Externe, oferind o imagine a felului în care establishmentul rusesc interpretează operațiunea din Iran: ca pe o acțiune nejustificată, cu potențial de destabilizare și cu efecte care ar putea depăși cadrul strict al represaliilor punctuale.
Context. Discuția telefonică dintre Lavrov și Araghchi, anunțată la 28 februarie 2026, și comentariile acide ale lui Medvedev survin pe fondul îngrijorărilor privind extinderea conflictelor din Orientul Mijlociu. Ecoul diplomatic de la Moscova sugerează o insistență pentru reluarea canalelor de comunicare și evitarea unor pași suplimentari pe teren, în timp ce vocea politică reprezentată de Medvedev semnalează o neîncredere profundă în șansele reale ale unui aranjament negociat. În acest cadru, atenția rămâne concentrată asupra evoluțiilor de la Teheran, Washington și Moscova, precum și asupra reacțiilor aliaților din regiune.
