Am aflat cu cat va creste salariul minim din 2026. Potrivit surselor România TV, salariul minim brut pe țară pentru 2026 va creste pana la 4.325 lei, având o creștere de circa 6,8% față de 2025. Sunt însă două variante pe masa consiliului tripartit.
Salariul minim, două scenarii la Ministerul Muncii, decizia e la Bolojan
Salariul minim brut ar putea fi majorat, pe de altă parte, până la 4.752 de lei anul viitor. Pe masa Ministrului Muncii se află două variante de creştere, care urmează să fie discutate şi cu premierul Ilie Bolojan.
Având în vedere că din cei aproximativ un milion de angajaţi plătiţi cu venitul minim majoritatea lucrează în privat, statul ar avea de câştigat din această creştere.
Venitul minim garantat pe ţară ar putea creşte de la 4.050 de lei brut (2.574 de lei net), la 4.325 lei brut. Dacă nu se păstrează şi deducerea celor 300 de lei, în primul scenariu, creşterea netă nu ar fi foarte mare.
Un al doilea scenariu prevede o majorare de până la 4.752 de lei brut. Salariul minim net ar ajunge la 2.831 de lei.
Sunt aproximativ un milion de angajaţi plătiţi cu salariul minim pe economie, cei mai mulţi la privat. Este şi motivul pentru care mediul de afaceri nu ar susţine creşterea, mai ales dacă s-ar elimina şi scutirea de taxe şi impozite pentru 300 de lei. Astfel, statul ar urma să câştige cel mai mult din această majorare, pentru că ar ajunge în visteria sa mai mulţi bani din contribuţii. Mai ales că în funcţie de salariul minim se calculează şi alte plăţi, cum ar fi contribuţiile pentru cei care lucrează part time sau cu drepturi de autor. La fel şi punctul de amendă este stabilit în funcţie de salariul minim garantat pe ţară.
Ministrul Muncii urmează să discute propunerile cu premierul Ilie Bolojan, a anunţat şi liderul PSD, Sorin Grindeanu, după şedinţa internă de partid de luni. România trebuie să majoreze salariul minim pentru a respecta formula la nivel european. Şi sindicatele au cerut această majorare.
Guvernul aprobă Planul de acțiune pentru promovarea negocierilor colective 2025–2030: salariul minim ar putea fi diferit pe ramuri
Guvernul României, la inițiativa Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, a aprobat Planul de acțiune pentru promovarea negocierilor colective 2025–2030, un document strategic ce stabilește direcțiile prioritare de acțiune pentru creșterea negocierilor colective în România.
„Negocierile colective înseamnă salariați bine reprezentați, organizați și solidari, puternici în raporturile cu angajatorul. Este vorba despre respectul pentru drepturi – între angajați, angajatori și stat. Cred că atunci când ne așezăm la aceeași masă și alegem dialogul, construim împreună pacea socială, condiții mai bune de muncă, încredere și siguranță pentru familiile lucrătorilor, predictibilitate pentru companii. Pentru mine, ca ministru al Muncii, aceasta nu este doar o datorie instituțională, ci și o convingere personală.”, a declarat Petre-Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
Planul vine ca răspuns la obligațiile asumate de România prin transpunerea Directivei (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate, care impune statelor membre elaborarea și raportarea către Comisia Europeană a unor măsuri concrete pentru susținerea dialogului social, astfel încât acoperirea negocierilor colective să tindă spre 80%. În prezent, România are o rată de aproximativ 42% .
Obiectivele Planului
Creșterea numărului de lucrători acoperiți de contracte colective de muncă și îmbunătățirea condițiilor de muncă și de trai.Flexibilizarea și stimularea negocierilor colective la toate nivelurile – unitate, sector și național.Consolidarea capacității instituționale a partenerilor sociali și a autorităților responsabile.Promovarea informării și transparenței în privința drepturilor și obligațiilor legale privind negocierea colectivă.Contribuția la stabilitatea socială și dezvoltarea durabilă, prin aplicarea principiilor OCDE privind conduita responsabilă în afaceri.
Măsuri prevăzute
Planul de acțiune include:
campanii de informare pentru salariați și angajatori, inclusiv în sectoarele cu condiții precare de muncă;dezvoltarea de platforme digitale și baze de date deschise pentru sprijinirea transparenței și a dialogului social;sprijinirea negocierilor colective la nivel sectorial și național, inclusiv în companiile cu capital de stat;monitorizarea periodică a progresului, cu implicarea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social și a Unității pentru Dialog Social Sindicate și Patronate din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale
Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, luni, că, din perspectiva social-democraților, pachetul 3 de măsuri aflat în discuția coaliției de guvernare ar trebui să conțină, pe lângă elemente de reformă privind administrația locală și centrală, și partea de relansare economică.
‘Pachetul 3 ar trebui să conțină, din perspectiva noastră, administrația locală, administrație centrală și, bineînțeles, ceea ce, mâine, vom transmite partenerilor de coaliție – propunerile noastre pe relansarea economică. Așa cum bine știți, și anunțat de noi de ceva vreme, public, este obligatoriu, din perspectiva noastră, ca pe pachetul 3, care se referă la administrația locală, administrația centrală, să avem și partea de relansare economică’, a afirmat Grindeanu, la finalul ședinței Biroului Permanent Național al PSD.
El a fost întrebat dacă PSD este de acord ca pachetul 3 să conțină și alte măsuri cum ar fi interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, introducerea pensionării la vârstă limită ca în cazul magistraților și la alte categorii de ‘speciali’ și reducerea perioadei de șomaj la jumătate.
