Pe 20 iulie, creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Ilie Tesviteanul, un personaj puternic și fascinant din tradiția biblică și populară. Este o zi cu multe datini, superstiții și obiceiuri străvechi, unele păstrate și astăzi în satele din România.
Sfântul Ilie este cunoscut drept ocrotitorul recoltelor, stăpânul tunetului și al fulgerului, dar și un simbol al dreptății divine. Este unul dintre sfinții cei mai respectați în calendarul popular și bisericesc de vară.
Cine a fost Sfântul Ilie?
Sfântul Ilie a trăit în Israel, în timpul regelui Ahab, și a fost un proroc al lui Dumnezeu. Conform Bibliei, el avea puterea de a opri și de a porni ploaia, în funcție de voia Domnului. Când oamenii se abăteau de la credință, el aducea secetă sau pedepse. Dar, când se pocăiau, Ilie chema ploaia să le salveze ogoarele.
Se spune că, la sfârșitul vieții, Sfântul Ilie nu a murit, ci a fost ridicat la cer într-un car de foc tras de cai înaripați. Imaginea aceasta a aprins imaginația poporului, iar de-a lungul secolelor, Sfântul Ilie a fost văzut ca un luptător al cerurilor, trimis de Dumnezeu să pedepsească răul cu trăsnet și grindină.
Ce se face și ce nu se face de Sfântul Ilie?
În satele românești, ziua de Sfântul Ilie este încărcată de respect și teamă sfântă. Mulți țărani o consideră o sărbătoare „cu foc”, care nu trebuie trecută cu vederea.
- Nu se lucrează în gospodărie – Nu se coase, nu se spală rufe, nu se dă cu mătura. Se spune că cei care muncesc în această zi pot atrage fulgerele sau grindina.
- Se duc flori și busuioc la biserică, pentru a fi sfințite. Ulterior, busuiocul se pune în pod sau în grinzile casei pentru protecție.
- Se dau de pomană mere și miere – În special „merele lui Sfântul Ilie”, primele mere din livadă, care nu trebuie consumate până în această zi.
- În multe zone se face târg sau bâlci, iar tinerii se adună pentru dansuri, petreceri și întâlniri.
Superstiții și credințe din bătrâni
- Dacă tună și fulgeră în această zi, înseamnă că va fi o vară lungă și fierbinte.
- Dacă plouă, recolta va fi bogată, iar anul va fi roditor.
- Se spune că, în noaptea de Sfântul Ilie, cerurile se deschid pentru o clipă, iar cei curați la suflet pot vedea lumina divină.
- În unele părți din țară, fetele tinere pun busuioc sub pernă, sperând că își vor visa ursitul.
- Apicultorii recoltau mierea în această zi – era considerată „miera de Sfântul Ilie”, cea mai pură și mai binecuvântată.
O zi cu miros de foc și belșug
Sfântul Ilie nu este doar o sărbătoare religioasă, ci și una profund legată de ritmurile naturii. El marchează un moment de răscruce în vară – roadele încep să se culeagă, ploile de vară devin tot mai rare, iar pământul dă semne de oboseală.
De aceea, oamenii se rugau Sfântului Ilie nu doar cu teamă, ci și cu speranță – speranța că va aduce ploaie, că va feri gospodăria de necazuri și că va binecuvânta recoltele.
Distribuie acest articol:
Recomandam urmatoarele produse:
