Comisia pentru politică externă a Camerei Deputaților se reunește miercuri, 11 martie, pentru a analiza situația românilor rămași în statele afectate de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și măsurile pregătite de autorități pentru sprijinirea și repatrierea acestora.
La ședință au fost invitați ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, precum și consulul general al României în Emiratele Arabe Unite, Viorel-Riceard Badea, într-un moment în care presiunea publică și politică pe tema evacuărilor a crescut puternic.
Potrivit convocării semnate de președintele comisiei, Hajdu Gábor, reuniunea va avea loc în format hibrid, cu prezență fizică, imediat după plen, începând cu ora 12.00. Tema centrală a dezbaterii vizează informarea parlamentarilor cu privire la situația cetățenilor români aflați în zonele de risc și la măsurile pe care statul român le are în vedere pentru a-i sprijini și readuce în țară.
Președintele comisiei a declarat că există o răspundere clară față de românii blocați în regiune și că sunt necesare explicații complete despre criteriile după care s-au făcut repatrierile.
Audierea vine pe fondul scandalului izbucnit în jurul operațiunilor de repatriere din Orientul Mijlociu, după ce fiicei fostului premier Victor Ponta i-ar fi fost refuzată îmbarcarea într-un zbor din Emiratele Arabe Unite spre România.
Cazul a alimentat acuzații și cereri de clarificare din partea opoziției și a PSD, care solicită explicații oficiale despre modul în care au fost stabilite prioritățile și despre felul în care Ministerul de Externe a gestionat listele de pasageri. Radio România Actualități a relatat că PSD a cerut audierea Oanei Țoiu în Parlament, iar liderul social-democrat Sorin Grindeanu a susținut chiar că premierul Ilie Bolojan ar trebui să trimită Corpul de Control la minister.
În paralel, și din partea opoziției au venit solicitări de transparență. Vicepreședintele Comisiei de politică externă, deputatul AUR Cosmin Corendea, a cerut explicații privind criteriile aplicate de MAE în procesul de evacuare și a spus că sunt necesare „explicații de bun-simț” în legătură cu situațiile în care unor cetățeni li s-ar fi refuzat accesul la îmbarcare. Ministerul de Externe a răspuns însă că legislația nu permite comunicarea publică a datelor personale și a informațiilor despre cetățeni care nu ocupă funcții publice.
Între timp, MAE susține că eforturile de repatriere au fost ample și continue. Inițial, purtătorul de cuvânt Andrei Țărnea anunțase că aproximativ 2.000 de cetățeni români reveniseră în țară din zona Golfului prin zboruri de evacuare, repatriere asistată sau curse comerciale facilitate de sprijinul statului român. El a precizat că, numai luni dimineață, două zboruri operate pe ruta Muscat–București au adus în țară 273 de cetățeni români și 82 de cetățeni străini, costurile fiind acoperite prin mecanismul european rescEU.
Ulterior, marți, același purtător de cuvânt a venit cu o actualizare semnificativă și a afirmat că numărul cetățenilor români reveniți în țară din zona de conflict a ajuns la aproximativ 5.500. Dintre aceștia, în jur de 3.000 ar fi revenit cu sprijin direct organizat de autorități, în timp ce restul s-au întors prin mijloace proprii sau prin curse comerciale. Datele arată că amploarea operațiunii este mult mai mare decât se estima inițial și confirmă că situația din regiune a generat un efort logistic și diplomatic deosebit pentru autoritățile române.
Andrei Țărnea a explicat că pentru zborurile de urgență din cadrul rescEU au fost folosite aeronave LOT din Polonia și că organizarea a presupus inclusiv convoaie terestre pentru transportul cetățenilor până la Muscat, în Oman. El a arătat că, pe listele prioritare, au fost incluși copii, cazuri medicale și femei însărcinate, iar autoritățile speră ca frecvența mai mare a zborurilor comerciale din regiune să permită și în zilele următoare întoarcerea altor români rămași blocați. Totodată, oficialul a subliniat că persistă anulări și restricții de zbor cauzate de situația de securitate.
În acest context, ședința Comisiei pentru politică externă se anunță una tensionată și importantă. Pe de o parte, Ministerul de Externe trebuie să explice ce a făcut concret pentru protejarea și repatrierea cetățenilor români. Pe de altă parte, parlamentarii vor cere lămuriri cu privire la criteriile de selecție, la comunicarea dintre autorități și familiile celor afectați și la eventualele disfuncționalități apărute în gestionarea unor cazuri sensibile. Audierea Oanei Țoiu și a consulului din Emirate ar putea deveni, astfel, unul dintre cele mai importante momente politice ale săptămânii pe tema crizei din Orientul Mijlociu.
