Karol Nawrocki și-a început mandatul ca nou președinte al Poloniei cu o abordare care zguduie scena politică regională: a promis un mandat în care statul polonez va păstra controlul asupra principalelor politici și nu va ceda suveranitate Bruxelles-ului.
În discursul său inaugural, adresat Parlamentului, Nawrocki a criticat vehement manipulările politice și propaganda electorală care au marcat campania electorală, dar și aroganța partidelor vechi, declarând că își iartă adversarii „ca un creștin”.
Noua direcție politică este clară: „Fără migrație ilegală, da zlotului polonez, nu euro”, a proclamant Nawrocki, anunțând că vrea o Polonie puternic națională, parte a Uniunii Europene, dar fără a deveni o „regiune a Bruxelles-ului”.
La învestire a participat o delegație americană condusă de Kelly Loeffler, motiv pentru care Nawrocki a purtat o cravată roșie — un gest simbolic ce arată apropierea de vechile cercuri conservatoare americane și al fostului președinte Trump.
Nawrocki și-a construit mandatul pe model populist, inspirat din retorica lui Trump: „Polonia pe primul loc, polonezii pe primul loc” a fost sloganul unei campanii în care suveranitatea și tradiția au fost puse în prim-plan.
Ceea ce agravează tensiunile este articularea rolului prezidențial: Nawrocki are drept de veto, iar guvernul pro-european condus de Donald Tusk nu are majoritate calificată pentru a respinge acest veto, deschizând calea unui blocaj legislativ semnificativ.
În contextul acuzelor de fraudă electorală, liderul populist s-a mulțumit să spună că alegerile „nu mai pot continua ca înainte”, tonele de mesaj fiind adresate elitei politice, acuzată de deconectare față de vocea poporului.
La doar 42 de ani, Nawrocki devine unul dintre cei mai tineri președinți polonezi post-comuniști, un simbol al schimbării generat de moralitatea populistă, opoziție față de migrație și o aversiune clară la integrarea monetară europeană.
Mandatul său deschide o etapă care se prezintă ca o luptă pentru redobândirea suveranității: salvarea zlotului, blocarea adopției monedei euro și opoziție față de centralismul decizional european.
Deși multe dintre atribuțiile președintelui sunt simbolice, pozițiile tranșante ale lui Nawrocki – reflectate prin veto și discurs populist – sunt suficient de puternice pentru a marca o ruptură reală în direcția geopolitică a Poloniei.
Distribuie acest articol:
Recomandam urmatoarele produse:
