Președinta Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, a lansat un apel ferm la Conferinţa de Securitate de la München, solicitând activarea articolului 42(7) din Tratatul Uniunii Europene – clauza de apărare reciprocă – și reformarea mecanismului de decizie în materie de securitate, prin trecerea de la unanimitate la votul cu majoritate calificată.
„Apărarea reciprocă nu este o sarcină opțională pentru Uniunea Europeană. Este o obligație prevăzută în propriul nostru tratat – articolul 42(7). Este angajamentul nostru colectiv să ne sprijinim reciproc în caz de agresiune. Unul pentru toți și toți pentru unul”, a declarat șefa executivului european.
Articolul 42(7), considerat „plan B” pentru securitatea Europei
Articolul 42(7) din Tratatul UE prevede că, în cazul în care un stat membru este victima unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte state au obligația de a-i acorda ajutor și asistență prin toate mijloacele aflate la dispoziție. În contextul în care SUA își reduc implicarea în Europa, această clauză este văzută de unii lideri drept un posibil „plan B” pentru securitatea continentului.
Ideea a fost susținută și de cancelarul german Friedrich Merz, care a cerut discuții aprofundate pe acest subiect în cadrul aceleiași conferințe.
Von der Leyen a subliniat că Uniunea trebuie să acționeze „mai rapid și mai ferm”, iar acest lucru ar putea însemna renunțarea la regula unanimității în anumite domenii sensibile.
Ce înseamnă votul cu majoritate calificată
Votul cu majoritate calificată (QMV) presupune ca 55% dintre statele membre, reprezentând cel puțin 65% din populația Uniunii Europene, să susțină o propunere pentru ca aceasta să fie adoptată. Mecanismul ar putea evita blocajele generate de veto-ul unui singur stat, cum s-a întâmplat în trecut în chestiuni sensibile precum extinderea UE.
Pentru România, o astfel de schimbare ar însemna că deciziile privind securitatea europeană ar putea fi adoptate mai rapid, fără a mai depinde de acordul unanim al tuturor statelor membre.
„A fost nevoie de o terapie de șoc”
Președinta Comisiei a recunoscut că Europa a fost mult timp dependentă de partenerii externi în materie de securitate. „A fost nevoie de o terapie de șoc”, a afirmat ea, sugerând că actualul context geopolitic a determinat o reevaluare profundă a priorităților europene.
În discursul său, von der Leyen a citat un fost oficial american, subliniind că o națiune care nu își asumă propria securitate riscă să lase această responsabilitate în seama altora.
Întrebată ulterior despre declarațiile secretarului general al NATO, Mark Rutte, care a sugerat că Europa nu poate supraviețui fără sprijinul SUA, șefa Comisiei a răspuns că există „multe alte posibilități” dincolo de menținerea statu-quo-ului.
Declarațiile sale marchează un nou moment în dezbaterea privind viitorul apărării europene și rolul Uniunii într-un context internațional tot mai tensionat.
