România traversează un nou val de gripă, iar numărul îmbolnăvirilor a crescut accentuat în ultimele săptămâni. Serviciile medicale și cabinetele de medicină de familie raportează mai multe solicitări pentru febră, tuse și dureri musculare specifice gripei, în paralel cu alte viroze respiratorii de sezon. Ritmul ridicat al transmiterii favorizează aglomerația în unitățile sanitare și absențele de la muncă și școală, mai ales în rândul copiilor și al persoanelor cu afecțiuni cronice.
Ce se întâmplă acum
Un val de îmbolnăviri înseamnă o creștere rapidă a cazurilor pe o perioadă scurtă. În circulație se află, de regulă, tulpini de virus gripal de tip A și B, iar debutul bolii este brusc: febră înaltă, frisoane, dureri de cap, dureri musculare și articulare, oboseală marcată, tuse seacă și durere în gât. La copii pot apărea și greață sau vărsături. Spre deosebire de răceală, gripa lovește „dintr-o dată” și dă o stare generală mult mai proastă.
Cine este mai vulnerabil: persoanele peste 65 de ani, gravidele, cei cu boli cronice (cardiace, pulmonare, metabolice, renale), persoanele cu imunitate scăzută și copiii mici. În aceste categorii, complicațiile (pneumonii, agravări ale bolilor preexistente) apar mai des, motiv pentru care evaluarea medicală timpurie este esențială.
Gripă sau altă viroză? Răceala debutează gradual și, de obicei, fără febră mare; gripa debutează rapid, cu febră de peste 38–38,5°C și dureri musculare intense. COVID-19 poate semăna cu ambele; testarea se face la recomandarea medicului, mai ales la pacienții vulnerabili sau când simptomele sunt severe.
Când trebuie cerut ajutor medical de urgență: respirație dificilă sau rapidă, durere toracică, confuzie, somnolență marcată, buze sau față vineție, febră care persistă mai mult de 3 zile în ciuda tratamentului, semne de deshidratare (guriță uscată, scăderea cantității de urină), convulsii la copii. Pentru sugari sub 3 luni, orice febră impune contactarea medicului.
Cum ne protejăm responsabil
Vaccinarea antigripală rămâne cea mai eficientă măsură preventivă. Chiar dacă nu elimină complet riscul de îmbolnăvire, reduce semnificativ șansele de forme severe și de complicații, în special la vârstnici, gravide și pacienți cu boli cronice. Discută cu medicul de familie despre oportunitatea vaccinării în acest sezon.
Igienă și etichetă respiratorie: spală-te pe mâini frecvent cu apă și săpun minimum 20 de secunde sau folosește soluții pe bază de alcool; acoperă nasul și gura când tușești sau strănuți (ideal, în pliul cotului); aerisește des încăperile. Purtarea măștii în spații aglomerate sau când ai simptome protejează persoanele din jur, inclusiv pe cele vulnerabile.
Reducerea expunerii: evită aglomerațiile când ești simptomatic și rămâi acasă până la remisiunea febrei pentru cel puțin 24 de ore fără antitermice. Trimite copilul la școală/grădiniță doar când starea generală se ameliorează și febra a dispărut.
Tratamentul corect: repaus, hidratare, alimentație ușoară; pentru febră și dureri, medicul poate recomanda antitermice/antiinflamatoare potrivite (de exemplu, pe bază de paracetamol sau ibuprofen). Antiviralele se administrează strict la indicația medicului, de preferat în primele 48 de ore de la debutul simptomelor, la pacienții cu risc. Antibioticele nu tratează gripa — ele sunt utile doar dacă apar complicații bacteriene confirmate medical.
Disponibilitatea serviciilor poate diferi între localități și unități sanitare; verifică programul medicului de familie sau al centrelor de permanență din zona ta înainte de a te prezenta, deoarece multe cabinete oferă triaj telefonic sau consultații programate pentru afecțiuni respiratorii în perioadele aglomerate.
