Ilie Bolojan a transmis, miercuri, 18 februarie 2026, că măsurile economice vor fi adoptate doar după analize repetate și cu accent pe disciplină bugetară, astfel încât presiunea pe deficit să scadă. Mesajul-cheie a fost dublat de o linie fermă: „Nu voi permite cât sunt eu premier”, a spus acesta, indicând că deciziile vor urmări echilibrul dintre sustenabilitatea finanțelor publice și funcționarea serviciilor de bază.
În contextul unei discuții lansate de Ministerul Finanțelor privind posibile reduceri de cheltuieli, șeful Guvernului a clarificat statutul normei de hrană pentru angajații din MApN și MAI: nu va fi atinsă. În schimb, executivul își propune o reașezare a costurilor din administrație și o optimizare a personalului acolo unde auditul o va recomanda.
Norma de hrană rămâne, dar administrația trece prin audit și reduceri țintite
Premierul a precizat că ideea tăierii normei de hrană a fost doar o ipoteză de lucru, analizată și abandonată, în timp ce pachetul de corecții se concentrează pe eficientizare. Ținta anunțată este de până la 10% economii la cheltuielile de funcționare, cu prioritate în zonele în care vor fi depistate suprapuneri sau posturi fără încărcare reală. Nu se urmărește o reducere oarbă, ci o reașezare „pe bune”, în urma unor audituri instituționale.
„Nu se va acționa asupra normei de hrană. A fost doar o discuție de analiză. Această discuție și celelalte măsuri, mai multe, au fost discutate la propunerea Ministerului Finanțelor, au fost discuții legate de ipoteze de lucru. Celelalte aspecte care sunt cuprinse sunt legate de reducerea de cheltuieli de aproximativ 10% în administrație.”
Logica anunțată de premier este una graduală: după evaluări, instituțiile vor primi sarcina de a elimina costuri redundante, a digitaliza fluxuri și a regândi organigrame. Se va ține cont de specificul fiecărei structuri, pentru ca serviciile către cetățeni să nu fie afectate, iar economiile să fie reale și sustenabile.
Creșterea vârstei de pensionare și excepțiile menționate
Un alt capitol important vizează vârsta de pensionare. Premierul a anunțat că aceasta va crește, măsura fiind justificată prin nevoia de a echilibra cheltuielile cu pensiile și de a adapta regulile la realitățile demografice. Implementarea este gândită etapizat, cu perioade de tranziție predictibile, astfel încât atât instituțiile, cât și angajații să-și poată ajusta planurile de carieră.
În același timp, au fost indicate excepții – limitate și justificate de specificul muncii – pentru domenii în care regimurile profesionale și cerințele operaționale impun criterii distincte. Aceste excepții vor fi calibrate odată cu pachetul normativ, după consultări instituționale, pentru a menține capacitatea operațională acolo unde este esențial.
Guvernul mizează pe reducerea deficitului printr-o combinație de economii la cheltuieli curente, revizuiri de personal făcute pe bază de date și ajustări ale sistemului de pensii. Accentul pus de premier pe responsabilitate fiscală vine la pachet cu promisiunea că tăierile nu vor fi arbitrare, ci ancorate în evaluări obiective ale nevoilor reale ale fiecărei instituții.
Mesajul transmis rămâne unul dublu: protejarea unor drepturi stabilite – precum norma de hrană – și, în același timp, reașezarea cheltuielilor statului pentru a păstra funcționale serviciile publice. În perioada următoare, instituțiile vor derula audituri și vor înainta propuneri, urmând ca Executivul să detalieze calendarul de implementare și impactul bugetar aferent.
