Premierul Ungariei, Viktor Orban, împreună cu Guvernul de la Budapesta, a decis să intervină în sprijinul inițiativei cetățenești europene promovate de Consiliul Național Secuiesc (CNS), într-un proces deschis împotriva Comisiei Europene. Demersul vizează anularea respingerii, de către Bruxelles, a inițiativei privind sprijinirea regiunilor naționale, între care este invocat și Ținutul Secuiesc.
Joi, 12 februarie 2026, CNS a salutat public intervenția statului ungar în cauză, considerând-o un pas important pentru comunitatea maghiară din România. În noiembrie 2025, organizația a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a obține anularea deciziei Comisiei din septembrie 2025, pe motiv că hotărârea ar fi fost insuficient motivată din perspectiva dreptului UE.
„intervenţia guvernului ungar este încurajatoare pentru întreaga comunitate naţională maghiară din Transilvania”Inițiativa susținută de CNS urmărește formularea unor politici europene care să protejeze și să dezvolte regiunile cu identitate națională distinctă. Guvernul condus de Viktor Orban s-a alăturat demersului în calitate de intervenient, pentru a depune observații scrise și, dacă va fi cazul, pledoarii în fața instanței.
Ce înseamnă intervenția Guvernului UngarieiIntervenția unui stat membru într-un litigiu pe rolul CJUE este un instrument prevăzut de procedurile europene și permite respectivului stat să își prezinte punctul de vedere juridic în sprijinul uneia dintre părți. În acest dosar, guvernul ungar susține poziția CNS împotriva deciziei Comisiei Europene de a respinge inițiativa cetățenească.
Conform comunicărilor publice ale CNS, miza este anularea actului prin care Comisia a oprit demersul la nivel european. CNS afirmă că respingerea nu ar fi respectat obligația de motivare impusă de dreptul UE, iar acest viciu procedural afectează drepturile cetățenilor care au susținut inițiativa. În plan practic, admiterea acțiunii ar redeschide discuțiile la nivel comunitar pe tema cadrului de sprijin pentru regiunile naționale.
Pe fond, executivul de la Budapesta argumentează că protejarea identității culturale și lingvistice a comunităților tradiționale este compatibilă cu principiile Uniunii. Intervenția nu produce efecte directe în România, dar poate influența dezbaterea juridică europeană și, implicit, agenda politică regională.
Ce urmărește inițiativa și care e miza regionalăȚinutul Secuiesc (Székelyföld) este un areal istoric din estul Transilvaniei, compus din județele Covasna, Harghita și părți din Mureș, locuit majoritar de secui, un subgrup etnic maghiar. În logica CNS, recunoașterea și sprijinul pentru regiunile naționale ar oferi instrumente de dezvoltare și conservare a identității locale, în acord cu normele europene privind diversitatea culturală.
Inițiativa aduce în prim-plan o temă sensibilă: modul în care UE poate sprijini, prin politici generale, comunități istorice care își revendică o identitate distinctă în interiorul statelor membre. Din perspectiva juriștilor implicați, chestiunea centrală ține de limitele competenței Comisiei Europene de a înregistra sau respinge astfel de inițiative și de standardul de motivare pe care trebuie să îl respecte atunci când decide.
Pe plan tehnic, următoarele etape presupun depunerea de observații scrise, după care Curtea poate fixa o ședință publică. Statul ungar, în calitate de intervenient, va putea susține oral argumentele prezentate. Termenele procedurale vor fi comunicate părților conform practicii instanței de la Luxemburg.
În așteptarea calendarului procesual, tema rămâne prezentă în dezbaterea publică. Actorii instituționali și societatea civilă urmăresc atent evoluțiile, în special raportarea dintre protecția identităților regionale și cadrul legal al Uniunii, inclusiv responsabilitățile Comisiei în gestionarea inițiativelor cetățenești la nivelul UE.
