Premierul Ungariei, Viktor Orbán, și Guvernul de la Budapesta au decis să intervină oficial într-un proces aflat pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene, inițiat de Consiliul Național Secuiesc (CNS) împotriva Comisiei Europene. Miza demersului este contestarea deciziei Comisiei de a respinge o inițiativă cetățenească europeană legată de sprijinirea așa-numitelor „regiuni naționale”, inițiativă pe care CNS o leagă direct de promovarea unei agende privind Ținutul Secuiesc din România.
CNS a salutat public, joi, 12 februarie, intrarea Ungariei în proces, considerând-o un semnal politic important și o susținere juridică menită să crească șansele de succes în fața instanței europene. Potrivit comunicatului CNS, în noiembrie 2025 organizația a sesizat CJUE pentru a obține anularea deciziei Comisiei Europene din septembrie 2025, prin care executivul comunitar a refuzat să propună o nouă reglementare europeană pe baza inițiativei cetățenești.
Ce contestă CNS și de ce a ajuns la CJUE
În esență, CNS susține că decizia Comisiei ar fi insuficient motivată și că nu ar respecta obligațiile prevăzute de dreptul UE în privința justificării unor astfel de hotărâri. Inițiativa cetățenească invocată, intitulată „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor și durabilitatea culturilor regionale”, ar fi strâns peste 1,2 milioane de semnături verificate în doi ani, un prag care, potrivit regulilor europene, obligă Comisia să analizeze demersul și să răspundă oficial, dar nu o obligă automat să creeze legislație.
Comisia Europeană a explicat, în răspunsul său din 3 septembrie 2025, că nu va propune o normă juridică nouă, argumentând că în cadrul actual există deja garanții considerate suficiente pentru incluziunea minorităților, tratament egal și respectarea diversității culturale și lingvistice. CNS contestă această poziție și cere anularea deciziei de respingere, sperând să obțină fie reluarea procedurii, fie o reevaluare a motivării.
Ce înseamnă „Ținutul Secuiesc” în acest context
În discursul public, termenul „Ținutul Secuiesc” (Székelyföld) se referă la un teritoriu din Transilvania, asociat în principal cu județele Harghita și Covasna și cu o parte din județul Mureș, zonă în care trăiește o comunitate semnificativă de secui, subgrup etnic maghiar. În mod repetat, această temă a produs tensiuni politice în România, deoarece diverse inițiative de tip administrativ, simbolic sau legislativ sunt interpretate diferit: unii le văd ca demersuri de protejare a identității și culturii, alții ca încercări de a obține forme de autonomie incompatibile cu ordinea constituțională.
De ce contează intervenția Guvernului Orbán
Pentru CNS, intrarea Ungariei în proces este prezentată ca un moment de sprijin cu greutate, inclusiv prin precedentul invocat din trecut. Balázs Izsák, președintele CNS, a declarat că intervenția guvernului maghiar este „încurajatoare” pentru comunitatea maghiară din Transilvania. În același timp, CNS amintește că în 2019, în urma unui litigiu îndelungat, inițiativa cetățenească europeană privind regiunile naționale ar fi fost înregistrată după un parcurs juridic de aproximativ șase ani, episod în care organizația susține că a avut, de asemenea, sprijin din partea guvernului ungar.
Pe acest fond, CNS transmite acum că se așteaptă ca susținerea Budapestei să cântărească atât simbolic, cât și procedural, în disputa cu Comisia Europeană. În plan politic, gestul este interpretabil ca o reafirmare a politicii Budapestei de a se implica în chestiuni care privesc comunitățile maghiare din afara granițelor Ungariei.
Un istoric încărcat de semnificații pentru maghiarii din Transilvania
Într-o abordare care amestecă argumentul juridic cu cel identitar, CNS a readus în discuție episoade considerate „memorabile” pentru comunitatea maghiară din Transilvania, evocând mesaje politice mai vechi despre responsabilitatea Budapestei față de maghiarii din afara granițelor. În această cheie, intervenția actuală este prezentată ca o continuare a unei direcții politice asumate de ani buni.
Ce urmează
Procesul de la CJUE va analiza legalitatea deciziei Comisiei Europene de a respinge inițiativa, în special dacă motivarea și procedura au respectat cerințele dreptului UE. Important este că, chiar și în ipoteza în care CNS ar obține anularea deciziei Comisiei, acest lucru nu înseamnă automat adoptarea unei legislații europene noi, ci mai degrabă reluarea unor pași procedurali sau o reanalizare a răspunsului Comisiei.
În schimb, intervenția Guvernului Orbán are un efect imediat în planul mesajului public: Budapesta arată că susține explicit acest demers, iar CNS capătă un aliat instituțional într-un dosar sensibil, cu ecou inevitabil în România, în relația București–Budapesta și în dezbaterea europeană despre minorități, identitate și politica de coeziune.
