2025

Un mesaj de felicitare făcut de președintele PSD pe Facebook pentru cei care poartă numele Ștefan, în ziua de 27 decembrie, s-a lăsat cu un val de reacții din partea publicului politicianului. Oamenii i-au cerut socoteală lui Sorin Grindeanu pentru atitudinea ignorantă a celor patru judecători CCR care au absentat de la ședința prin care […]

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat modificările legislative prin care autoritățile de la Moscova sunt împuternicite să nu aplice hotărârile în cauze penale pronunțate de instanțe din alte state, precum și de anumite organisme judiciare internaționale, potrivit Sky News, conform Mediafax. Conform noilor prevederi, Rusia va putea să ignore deciziile instanțelor străine adoptate în numele altor

Finalul de an a adus o surpriză greu de anticipat în spațiul public românesc. Gigi Becali, cunoscut pentru discursurile sale directe și adesea critice, a recunoscut public că i-a cerut scuze personal președintelui României, Nicușor Dan. De această dată, declarațiile nu au vizat conflicte sau atacuri, ci au pus accent pe caracter, smerenie și respect.

Bunicul meu era cel mai strângător om din lume.După ce a murit, am moștenit de la el un card cadou de 30 de lei. Eram pe punctul să-l dau altcuiva, dar m-am răzgândit și am zis să-l folosesc.Viața mea s-a împărțit în „înainte” și „după” momentul ăla. Fața casieriței s-a făcut albă când i-am întins

Sunt momente în viață care împart totul în „înainte” și „după”. Nu-ți dai seama când se întâmplă. Înțelegi abia mai târziu, când te uiți înapoi și vezi cât de brusc s-a despărțit drumul sub picioarele tale. Pentru mine, clipa aceea a venit în ziua în care am deschis ușa unei camere de hotel și am

În sac, învelit într-o pătură subțire, murdară de noroi și sânge uscat, era un nou-născut. Un copil. Atât de mic, încât palma lui Andrei îl putea acoperi aproape în întregime. Fața îi era vineție de frig, buzele tremurau, iar respirația era slabă, sacadată. Pădurarul a simțit cum i se înmoaie genunchii. A lăsat sacul jos, s-a

Avocatul a inspirat adânc și a așezat documentul pe masă, cu grijă, ca și cum ar fi fost ceva fragil. Doina a încercat să-și recapete controlul. Și-a îndreptat spatele, și-a aranjat perlele și a zâmbit forțat.„Nu înțeleg ce e atâta agitație”, a spus ea. „Putem începe citirea testamentului.” „Ba înțelegeți foarte bine”, a răspuns avocatul,

Am dat derulare înapoi cu mâinile tremurând. La început, totul părea banal. Eu și soțul meu, Andrei, dormeam. Pisica stătea pe culcușul ei, liniștită. Apoi, la ora 02:17, s-a ridicat brusc. S-a dus încet spre pat. Nu a sărit. Nu a miaunat. Doar s-a apropiat. S-a urcat pe marginea patului și s-a așezat lângă capul

Când mașina neagră a oprit în fața porții, tatăl a coborât sigur pe el. Se aștepta la lacrimi, reproșuri, poate chiar la o fugă rușinoasă. Își pregătise deja în minte discursul rece cu care avea să-l pună la punct pe fiul lui. Dar ce a văzut l-a făcut să se oprească brusc. Curtea nu mai

Vera nu a răspuns atunci. Nici a doua zi. Dar din clipa aceea, a început să adune piesele ca într-un puzzle. Caietul tatălui ei nu mințea. Au urmat luni de verificări. Drumuri la notari, la Registrul Comerțului, discuții șoptite cu un avocat recomandat de un prieten vechi al tatălui. Vera nu plângea. Nu se grăbea.