februarie 2026

Se întâmplă repede: o umbră trece pe lângă gard, un fâlfâit aproape mut, apoi o privire fixă, calmă, care te face să-ți ții respirația. Când o lehuza sau o bufniță începe să apară în preajma casei, nu e doar un „moment de natură”. Pentru mulți, e un semn care apasă pe un buton vechi: intuiția.

Tata a lăsat capul în jos, ca și cum ar fi îmbătrânit brusc cu zece ani. Mama tremura din tot corpul, iar mâna îi era strânsă în pumnul fetei. — Intră înăuntru, a spus mama cu o voce stinsă. Casa mirosea a umezeală și a mâncare veche. Aceleași mobilă scorojită, aceeași masă șubredă la care

Mirela Vaida și-a anunțat comunitatea online că a ajuns la spital din cauza unor probleme la corzile vocale. După consult, medicii i-au indicat repaus vocal total — o recomandare dificilă pentru o prezentatoare obișnuită să vorbească ore întregi, atât în platou, cât și acasă. În ultimele două zile, spune ea, a evitat complet să rostească

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, cu 6 voturi pentru și 3 împotrivă, că legea care modifică regimul pensiilor speciale ale magistraților este constituțională. Hotărârea a respins sesizările formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și de mai multe instanțe din țară, provocând reacții dure în interiorul sistemului judiciar. Reacția Liei Savonea Lia

Mirela Vaida și-a anunțat comunitatea online că a ajuns la spital din cauza unor probleme la corzile vocale. După consult, medicii i-au indicat repaus vocal total — o recomandare dificilă pentru o prezentatoare obișnuită să vorbească ore întregi, atât în platou, cât și acasă. În ultimele două zile, spune ea, a evitat complet să rostească

Pe14 ianuarie 2026, un material publicat online a atras atenția printr-un titlu care semnala un eveniment deosebit de grav legat de jurnalistaMara Bănică. Informațiile disponibile la acel moment sugerau existența uneitragedii, însă fără alte detalii concrete făcute publice. În lipsa elementelor esențiale – ce s-a întâmplat, unde, cui – subiectul a generat preocupare și discuții

Era seară târzie, iar farurile luminau drumul pustiu. Mașina s-a oprit brusc în fața unei porți mari de lemn, sculptată cu motive tradiționale românești. Am ridicat privirea și am citit o tăbliță veche pe care scria: „Casa Bunicii”. Am simțit cum mi se oprește respirația. Fiica mea m-a privit pentru prima dată în ultimele zile

S-a pus în genunchi în fața ei, sub ploaia care încă cădea. — Dacă viața vrea să te doboare… — a spus cu voce fermă — va trebui să treacă peste mine. A promite era ușor. Să se țină de cuvânt însemna să piardă contracte. Să rupă parteneriate. Să înfrunte zvonuri. Și să ia o