UE dorește să ajungă la un acord privind o nouă serie de măsuri îndreptate împotriva Moscovei înainte de 15 iulie, însă negocierile care se desfășoară cu ușile închise se confruntă cu obstacole dificile de depășit. Un acord privind cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei rămâne blocat în dificultăți, multiple obstacole și amenințarea publică a unui veto din partea Bulgariei stând în calea unanimității, arată Euronews într-o analiză.
Ambasadorii s-au reunit vineri pentru a discuta un text revizuit al propunerii prezentate de Comisia Europeană la începutul acestei luni. Așa cum era de așteptat, nu s-a ajuns la un consens, iar discuțiile vor continua – însă timpul trece.
Bruxellesul trebuie să ajungă la un acord până pe 15 iulie pentru a evita o revizuire automată a plafonului de preț pentru petrolul rusesc transportat pe mare, care urmează să fie ajustat la fiecare șase luni pentru a se menține cu 15% sub prețul mediu de pe piață.
Deoarece prețul petrolului Urals a crescut vertiginos în urma închiderii Strâmtorii Ormuz, revizuirea va duce la o majorare a plafonului, oferind astfel Moscovei o ușurare economică. Pentru a evita acest scenariu, Comisia a propus menținerea plafonului la 44 de dolari pe baril până în ianuarie 2027.
Ambasadorii iau în considerare fie amânarea revizuirii, fie impunerea unui plafon fix cu totul nou, potrivit unor diplomați familiarizați cu procesul.
Interdicția privind vânzările de nave cisterne de GNL a ridicat, de asemenea, semne de întrebare, la fel ca și restricțiile propuse privind importurile de pește din Rusia, care până în prezent au fost scutite de sancțiuni. Mai multe state membre, precum Germania, Franța, Polonia și Țările de Jos, achiziționează anual cantități considerabile de cod și polac rusesc.
O inițiativă menită să interzică intrarea pe teritoriul UE a soldaților ruși care au participat la invazia pe scară largă a Ucrainei se confruntă cu rezistență din partea Franței și a Italiei.
Un diplomat a remarcat că proiectul inițial al Comisiei fusese deja „diluat” prin derogări menite să atenueze obiecțiile venite din partea diferitelor capitale.
Între timp, Bulgaria, sub noul său guvern, s-a impus ca o forță perturbatoare. Prim-ministrul Rumen Radev și-a exprimat public opoziția față de sancționarea patriarhului Kirill, conducătorul Bisericii Ortodoxe Ruse, care a fost acuzat de răspândirea propagandei revizioniste pentru a justifica războiul din Ucraina.
Pachetul de sancțiuni propus i-ar impune o interdicție de călătorie și înghețarea activelor. UE a încercat pentru prima dată să-l includă pe Kirill pe lista neagră în 2022. Însă Ungaria, sub conducerea prim-ministrului de atunci, Viktor Orbán, a blocat această măsură, invocând libertatea religioasă. Veto-ul a făcut valuri în presă și a stârnit indignare în rândul statelor membre.
Chestiunea a rămas în suspans până în luna mai, când noul guvern ungar a dat de înțeles că este dispus să-l vizeze pe Kirill. Numele acestuia a fost inclus atunci în proiectul de listă – însă acum Radev a precizat clar că dorește ca acesta să fie eliminat.
Biserica Ortodoxă Bulgară și Biserica Ortodoxă Rusă sunt independente din punct de vedere administrativ, având patriarhi diferiți, dar aparțin Bisericii Ortodoxe de Răsărit, împărtășesc aceeași credință și același dogmă și sunt legate de legături culturale și istorice.
Un alt nume pe care Radev dorește să-l excludă este cel al lui Vagit Alekperov, miliardarul fondator al Lukoil, cea mai importantă companie energetică din Rusia. Alekperov a demisionat din funcția de președinte în 2022, pe fondul unei presiuni internaționale tot mai mari, dar a păstrat acțiuni în cadrul companiei.
Radev susține că includerea lui Alekperov pe lista neagră ar însemna „să ne tragem singuri în picior”, din cauza unei cereri de despăgubiri în valoare de 3 miliarde de euro pe care Lukoil ar fi introdus-o împotriva preluării de către stat a rafinăriei Neftohim Burgas.
Bulgaria a numit un administrator special pentru această rafinărie de mari dimensiuni în noiembrie 2025, după ce administrația americană a impus sancțiuni severe asupra Lukoil. Rafinăria, care generează o cifră de afaceri anuală de miliarde, nu mai utilizează petrol rusesc.
Radev și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la impactul pe care sancțiunile propuse l-ar putea avea asupra îngrășămintelor și pieselor de schimb pentru metroul din Sofia.
„Nu vom permite ca pachetul de sancțiuni să fie adoptat în această formă. Avem dreptul la vot și îl vom folosi”, a declarat el săptămâna trecută. Având în vedere numărul mare de puncte de dezacord, negocierile se vor prelungi până în timpul președinției irlandeze a Consiliului UE, care va prelua conducerea de la Cipru la 1 iulie.
Citește și:
Volodimir Zelenski a aprobat un plan de 40 de zile prin care vrea să forțeze retragerea Rusiei
În cadrul unei conferințe de presă organizate înaintea președinției, ambasadorul Aingeal O’Donoghue și-a exprimat încrederea că termenul limită de 15 iulie va fi respectat.
„Ca în cazul tuturor pachetelor, este necesar să ascultăm statele membre, să încercăm să le înțelegem poziția reală și apoi să vedem dacă este posibil să ajungem la compromisuri”, a spus O’Donoghue. „În cele din urmă, aceste pachete reprezintă un fel de echilibru.”
Editor : C.A.
