Franța se confruntă cu un val de violențe care a cuprins mai multe orașe și a provocat distrugeri importante, confruntări cu poliția și sute de răniți în rândul forțelor de intervenție. Protestele pașnice au fost însoțite de acte de vandalism, jafuri și atacuri violente. Unul dintre cele mai grave incidente s-a petrecut la Limoges, unde persoane cu fețele acoperite au incendiat primăria istorică, iar turnul clădirii s-a prăbușit. Potrivit publicației germane BILD, numai sâmbătă au fost înregistrate cel puțin 550.000 de participanți la manifestații în întreaga Franță, iar peste 1.800 de persoane au fost arestate. Pe fondul continuării violențelor, experți citați de presa germană avertizează că există riscul ca tensiunile să se extindă și în Germania.
Primăria istorică din Limoges, cuprinsă de flăcări
Printre cele mai grave distrugeri se numără incendiul izbucnit la primăria istorică din Limoges. Persoane mascate au dat foc clădirii, care avea și o semnificație istorică: aceasta fusese asociată mișcării franceze de rezistență împotriva Germaniei naziste, cunoscută sub numele de Résistance. Incendiul a distrus imobilul, iar turnul acestuia s-a prăbușit.
Violențe grave au fost raportate și în Paris, Marsilia și Lyon. Potrivit relatării BILD, confruntările au continuat și duminică, în timp ce autoritățile s-au confruntat cu o situație tensionată în mai multe zone. Bilanțul menționat de publicație include peste 1.800 de persoane arestate și sute de membri ai forțelor de intervenție răniți.
Mulți tineri protestează pașnic. Există însă și mii de infractori violenți. Expertul în extremism Ahmad Mansour a declarat: „Oricine mai vorbește despre protestele școlare nu are nicio legătură cu realitatea în ceea ce privește Franța din ultimele zile. Protestele studențești au fost exploatate și preluate de grupuri radicale de stânga și de migranți.”
Avertisment privind extinderea violențelor în Germania
Întrebat dacă asemenea violențe s-ar putea extinde în Germania, expertul Ahmad Mansoura răspuns: „Da, acest pericol există. Mai ales pentru că, de câteva zile, grupări de extremă stângă încearcă în mod deliberat să aducă exact acest fenomen și în Germania. În prezent avem confruntări pașnice în școlile din Germania. Dar situația s-ar putea schimba foarte, foarte repede.”
Susanne Schröter, specialistă în islam la Universitatea Goethe din Frankfurt pe Main, a declarat pentru aceeași publicație că Franța se confruntă de ani întregi cu izbucniri violente de amploare și a pus această situație în legătură cu politicile în domeniul migrației. „De ani de zile au loc în Franța izbucniri masive de violență, care își au cauza într-o politică migratorie disfuncțională. Și la noi ar fi posibile asemenea excese de violență, dacă politica în domeniul migrației nu se schimbă”, a afirmat Schröter.
Cercetătoarea a susținut, de asemenea, că protestele din Franța sunt alimentate de grupări radicale de stânga, care acționează împreună cu islamiștii împotriva societății franceze. „Protestele din Franța sunt întețite de radicalii de stânga, care de ani de zile mobilizează, alături de islamiști, împotriva societății franceze”, a declarat aceasta.
Schröter a formulat și o acuzație privind influența unor grupări salafiste în anumite zone urbane: „Cartiere întregi din marile orașe se află sub controlul salafiștilor, care sunt sprijiniți de primari comuniști.” Afirmația îi aparține cercetătoarei citate de BILD.
„Disprețuiesc Franța și Germania pentru că sunt occidentale”
„Franța și Germania sunt disprețuite pentru că sunt occidentale, pentru că funcționează diferit, pentru că sunt democratice și pentru că au valori pe care aceste grupări nu le împărtășesc și nu le consideră bune. Iar acest lucru reduce pragul de reținere în fața folosirii violenței împotriva lor”, a explicat Ahmad Mansour.
În paralel, Franța și Germania se confruntă cu presiuni economice și sociale. Costul vieții este în creștere, locuințele sunt tot mai scumpe și greu de găsit, iar statul reduce cheltuielile pentru unele servicii publice. La acestea se adaugă dificultățile economice și situația companiilor care nu mai fac angajări sau, dimpotrivă, reduc numărul de locuri de muncă.
„În Franța domnește un fel de sentiment de sfârșit al lumii”
Politologul Jérôme Fourquet, în vârstă de 53 de ani, avertizează asupra nemulțumirii sociale și a sentimentului de abandon resimțit de o parte a populației. „În Franța domnește un fel de sentiment de sfârșit al lumii. Oamenii văd că sunt necesare investiții peste tot, dar că vistieria este goală. Ei simt că au fost lăsați în urmă”, a declarat Fourquet, conform BILD.
Îngrijorările privind extinderea violențelor nu se limitează la Franța. În Italia, în noaptea de duminică au fost semnalate noi incidente la Milano, cu acte de violență, jafuri și cel puțin 160 de arestări. Sute de mii de oameni au ieșit în stradă în mai multe țări, nemulțumiți de prețurile alimentelor, facturile la energie, salariile mici și costurile tot mai mari ale locuințelor. Mai multe detalii AICI: Europa arde. Sute de mii de oameni ies în stradă împotriva scumpirilor și salariilor mici
