Comunitatea din Cenei, județul Timiș, trăiește zile de durere și teamă după moartea violentă a lui Mario, un adolescent de 15 ani. În sala de clasă unde băiatul obișnuia să stea, colegii au făcut un gest discret, dar sfâșietor: banca lui a devenit un loc de reculegere. Lumânări aprinse, fotografii și bilete scrise de mână s-au adunat acolo, iar pe unul dintre bilețele a apărut cuvântul „Prezent” — o formă simplă și puternică de a spune că Mario rămâne, simbolic, alături de ei.
Banca lui Mario, transformată într-un loc de reculegere
În lipsa cuvintelor, colegii au ales să vorbească prin gesturi. Au așezat pe banca lui Mario lumânări și mesaje de adio, fotografii și mici semne ale prieteniei lor. Pentru mulți dintre elevi, acest altar improvizat este modul în care își pot lua rămas-bun, într-o atmosferă apăsătoare pe care cu greu o pot înțelege la vârsta lor. În tăcerea clasei, lumina lumânărilor pare să spună ceea ce nimeni nu reușește să rostească până la capăt.
Despre circumstanțele tragediei, autoritățile au transmis că adolescentul a fost ucis de trei minori. Doi dintre ei, ambii în vârstă de 15 ani, au fost duși la Institutul de Medicină Legală Timișoara pentru expertiză psihiatrică. Un al treilea, în vârstă de 13 ani, a fost lăsat să se întoarcă acasă, întrucât la această vârstă legea nu permite angajarea răspunderii penale. Între timp, în comunitate se simte o combinație de durere, revoltă și neputință.
Măsuri de siguranță și îngrijorări în comunitate
După incident, părinții și elevii au cerut explicații și garanții. Mulți au ezitat să revină la cursuri, iar autoritățile locale au încercat să răspundă rapid acestei stări de neliniște. Primarul comunei Cenei, Sîrgean Tanasin, a anunțat constituirea unui comitet care să gestioneze situația și să coordoneze instituțiile implicate — de la DGASPC la Siguranța Școlară și Poliție — pentru ca elevii să poată reveni în bănci în condiții de siguranță.
„Acum am organizat un comitet de siguranță și trebuie să vină și o echipă de la DGSPC, Siguranța școlară, de la poliție, să vedem ce facem, pentru că noi trebuie să intrăm în normalitate cu copiii, să vină la școală, părinților să nu le mai fie frică să își ducă la școală copiii.”
În același timp, incertitudinea juridică stârnește anxietate. Directorii de școli sunt chemați să mențină ordinea fără a încălca limitele legii, iar cazul minorului de 13 ani — aflat sub pragul răspunderii penale — complică și mai mult discuția din cancelarii și din comunitate.
„Avem echipaje care patrulează prin comună și va sta în permanență o mașină de poliție la școală să supravegheze toată zona aceea.”
Între emoție și reguli, între nevoia de a se întoarce la ore și dorința de a se simți în siguranță, satul încearcă să-și găsească ritmul. Iar pe banca lui Mario, acolo unde s-au adunat lumânările și fotografiile, rămâne scris, cu litere mari, un gând care trece dincolo de absență: „Prezent”. Articol publicat la 23 ianuarie 2026.
