Pachetul 2 de măsuri fiscale aduce o schimbare de ritm în relația dintre contribuabili și administrațiile locale: procedurile de recuperare a datoriilor devin mai rapide, iar presiunea pe proprietarii cu restanțe crește pronunțat. Economiști și juriști atenționează că, în acest cadru, românii – inclusiv cei din diaspora care au case sau terenuri în țară – pot ajunge mai ușor la pierdere de bunuri prin executări silite.
Ce se schimbă în procedura de executare
Noul cadru legal, asociat în spațiul public cu agenda promovată de Ilie Bolojan, scurtează pașii pentru recuperarea unor creanțe fiscale locale. Pentru anumite datorii, autoritățile pot ocoli notarul sau executorul judecătoresc, trimițând direct creanța spre recuperare la firme specializate. Ritmul urmăririi sumelor devine astfel mai agresiv, iar contribuabilul are mai puțin timp să își regleze situația.
Cei mai expuși sunt proprietarii de terenuri ori locuințe considerate „neutilizate” (categorie în care intră frecvent și românii plecați din țară). Pentru aceștia, primăriile pot aplica suprataxe locale de până la 500%, peste majorările generale cuprinse între 80% și 400%. Neplata repetată poate deschide calea spre valorificarea bunurilor la licitație pentru acoperirea sumelor restante.
Avocatul Gheorghe Piperea a avertizat public că statul își creează pârghii rapide de executare a imobilelor atunci când taxele locale rămân neplătite la termen, ceea ce reduce semnificativ marja de protecție a contribuabililor aflați în dificultate.
„Oamenii trebuie să profite de reducerea de 10% pentru plata impozitelor până la 31 martie. La valorile actuale ale taxelor pe casă și mașină, acest discount contează. Cu cât amâni, cu atât pierzi mai mult”, explică Negrescu.
„Nu știu cât este de legal. Este un mare semn de întrebare privind atitudinea statului”, punctează economistul.
De ce devin primăriile mai agresive în 2026
Potrivit analistului Adrian Negrescu, noua lege creează un stimulent direct pentru administrațiile locale să își crească încasările. În anii trecuți, multe primării ignorau datoriile mici și nu insistau cu somații; acum, mecanismele sunt calibrate pentru a spori gradul de colectare.
„În ultimii ani, primăriile nu au avut un interes real să urmărească datoriile mici. Nu trimiteau somații, nu insistau. Acum, măsurile sunt menite să crească gradul de colectare”, spune analistul.
Transferul restanțelor către firme de recuperare vine însă cu costuri: pentru populație, înseamnă comisioane, penalități și negocieri dure; pentru bugetele locale, pot apărea cheltuieli dificil de justificat. Important: nu este vorba despre taxele administrate de ANAF (TVA sau alte impozite centrale), ci strict despre impozite și taxe locale.
„ANAF rămâne ANAF — nu vorbim de privatizarea lui”, subliniază economistul.
Ce pot face românii pentru a evita riscurile
1) Plată la timp și folosirea discountului — Când este posibil, achitarea integrală cât mai devreme a impozitelor locale și valorificarea reducerii de 10% menționate de specialiști pot limita povara totală.
2) Verificarea notificărilor — Citirea atentă a somațiilor și anunțurilor venite de la primărie; termenele scurte pot face diferența între o simplă întârziere și o executare în toată regula.
3) Actualizarea datelor de contact — Pentru românii din diaspora, e utilă desemnarea unei persoane împuternicite la adresa proprietății și menținerea unui canal de comunicare cu autoritățile locale, astfel încât notificările să nu se piardă.
4) Clarificarea statutului imobilului — Dacă o casă sau un teren pot fi etichetate drept „neutilizate”, documentarea modului real de folosire și depunerea din timp a cererilor/declarațiilor la primărie pot preveni aplicarea suprataxelor.
Notă utilă: economiștii recomandă disciplină la plată și atenție sporită la corespondență. În mod practic, „fereastra” până la 31 martie pentru a beneficia de discount rămâne un reper important pentru multe gospodării.
