La câteva zile după tragedia petrecută în complexul rezidențial Bharat City din Ghaziabad, apar date medicale care clarifică circumstanțele morții celor trei surori. Fetele, cu vârste de 12, 14 și 16 ani, au fost găsite fără viață după o cădere de la un etaj superior, iar echipajele de urgență au confirmat decesul la spital.
O declarație transmisă polițiștilor indică faptul că tatăl le descria ca fiind tot mai retrase față de familie: „trăiau în lumea lor.”
Ce arată autopsia
Raportul medico-legal a exclus implicarea unor terțe persoane și a stabilit că este vorba despre o sinucidere. Potrivit documentului, decesul a survenit prin șoc și hemoragie cauzate de răni ante-mortem. Examinarea nu a evidențiat alte leziuni care să indice o agresiune, ceea ce a condus la înlăturarea ipotezei de crimă.
În discuțiile purtate cu anchetatorii, familia a relatat că, în ultima perioadă, fetele păreau tot mai preocupate de activități online și de universul pe care și-l construiseră în jurul pasiunilor lor.
Pasiunea pentru cultura coreeană și tensiunile din familie
Anul trecut, surorile au deschis un canal de YouTube prin care își exprimau interesul pentru drame coreene și desene animate. În doar câteva luni, strânseseră peste 2.000 de abonați. Tatăl, Chetan Kumar, nu a privit cu ochi buni intensitatea acestei preocupări, iar, în urmă cu aproximativ 10 zile, canalul a fost șters după o dispută în familie.
Un ofițer implicat în caz a relatat că fetele obișnuiau să se prezinte în joacă drept personaje regale și să deseneze prințese, semn că lumea ficțională devenise un reper constant în viața lor.
„Aveau un singur canal, unde postau conținut despre Coreea și personaje de desene animate”.
În urmă cu circa șase luni, părinții au cumpărat două telefoane pentru fiicele de 16 și 14 ani, tocmai pentru a urmări filme și seriale și pentru a crea conținut. Dorința fetelor era să devină vizibile online, asemenea altor creatori pe care îi urmăreau. Pe măsură ce timpul trecea, obsesia pentru conținutul coreean s-ar fi accentuat, potrivit familiei.
Din cauza dificultăților financiare și a tensiunilor crescânde, tatăl a decis ulterior să le ia telefoanele și să le vândă. Măsura a fost urmată de ștergerea canalului, gest care, spun cei apropiați, a produs un nou val de nemulțumire și izolare în rândul adolescentelor. Fetele ar fi vorbit în repetate rânduri despre dorința de a pleca în Coreea.
Unul dintre martorii audiați a mai arătat că surorile imitau stilul unor personaje precum Elsa sau Cenușăreasa, marcând și vizual apartenența la o lume imaginară în care își găseau refugiul.
„Ascultau muzică coreeană, se uitau la filme, drame, seriale și desene animate coreene. De asemenea, voiau să meargă în Coreea. Toate cele trei fete voiau să acceptăm cultura coreeană. Dar când am refuzat, comportamentul lor față de noi s-a schimbat și s-au izolat. Trăiau în propria lor lume”.
