Procesul de pensionare aduce adesea nemulțumiri în rândul românilor, care constată disparități semnificative între ultimul venit salarial și suma primită lunar după retragerea din activitate. Un caz recent, prezentat de Newsweek și analizat de Gândul, evidențiază situația unui bărbat care, după 36 de ani de muncă, încasează o pensie de doar 2.000 de lei, deși ultimul său salariu net a fost de 5.000 de lei.
Deși salariul său era aproape de valoarea medie netă pe economie, care a atins pragul de 5.600 de lei, pensia stabilită este mult sub media națională de 3.818 lei. Această diferență majoră provine din mecanismul de calcul al sistemului public de pensii, unde punctajul lunar se obține prin raportarea venitului brut individual la salariul mediu brut pe țară din perioada respectivă.
Pensionarul în cauză a ajuns la această sumă deoarece, în deceniile ’90 și 2000, veniturile sale raportate au fost mult mai mici decât salariul mediu brut de la acea vreme. Acest istoric profesional a generat punctaje anuale scăzute, care au influențat decisiv cuantumul final al pensiei, în ciuda veniturilor mai mari din ultimii ani de activitate.
Spre deosebire de majoritatea categoriilor de angajați, magistrații beneficiază de un regim special, unde calculul pensiei se bazează pe veniturile încasate în ultimele 24 de luni de muncă. Pentru restul cetățenilor, valoarea pensiei reflectă întreaga carieră profesională.
Dacă luăm ca exemplu luna decembrie 2025, la un salariu net de 5.500 de lei (aproximativ 8.600 de lei brut) și un salariu mediu brut estimat la 9.370 de lei, rezultă un punctaj lunar de 0,91 puncte. Această cifră demonstrează că, pentru a obține o pensie ridicată, este necesară menținerea unui nivel salarial peste media națională pe tot parcursul anilor de cotizare, nu doar în perioada de final a carierei.
