Dosarul privind moartea lui Mario Alin a intrat oficial în atenția Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Timiș la 21 ianuarie 2026, în urma unei sesizări venite de la Inspectoratul de Poliție Județean Timiș. De atunci, reprezentanții DGASPC au participat la toate audierile minorilor implicați, inclusiv la cele care privesc suspiciuni de distribuire de substanțe interzise între adolescenți.
Ce se va întâmpla cu minorul în perioada următoare
În cazul copilului de 13 ani, care nu poate fi tras la răspundere penală conform legislației în vigoare, Comisia pentru Protecția Copilului Timiș a instituit o măsură de protecție specială: supraveghere specializată în cadrul familiei. Potrivit DGASPC, pașii următori depind de rezultatele unor evaluări realizate în etape.
„ Doresc să precizez că, în toată această perioadă, familia respectivului minor a colaborat cu noi şi am păstrat permanent legătura, atât cu familia, cât şi cu copilul, urmând ca, în funcţie de rezultatele evaluărilor care vor avea loc, acest copil să fie inclus în diferite tipuri de programe, inclusiv consiliere psihologică, psihoterapie, consiliere familială sau reabilitare medicală ”.
Declarația aparține Smarandei Marcu, purtător de cuvânt al DGASPC Timiș.
Instituția subliniază că procesul include o evaluare psihologică inițială, urmată de o evaluare medicală, astfel încât intervențiile să fie adaptate specificului cazului. Aceste demersuri sunt esențiale pentru a decide, în mod fundamentat, ce tip de suport trebuie oferit minorului și familiei.
„ În situaţia aceasta este important să facem o evaluare complexă, atât medicală cât şi psihologică. Există diferenţe între acestea. Prima dată se trece la o evaluare psihologică, unde putem să vedem un tablou, anumiţi indici, şi ulterior intră într-o evaluare medicală. Aceste demersuri durează un timp şi sunt deosebit de importante pentru a putea stabili ce fel de măsuri, ce fel de programe, ce felul de intervenţii pot fi luate în funcţie de specificitatea cazului ”.
Minorul de 13 ani ar putea fi instituționalizat într-un centru rezidenţial
DGASPC Timiș a explicat, de asemenea, diferențele dintre formele de intervenție disponibile. Consilierea reprezintă o intervenție de primă linie, în timp ce psihoterapia presupune un demers de durată, sprijinit de informații detaliate despre contextul copilului și al familiei.
„ De asemenea, cu privire la intervenţii, aş putea să fac o diferenţă între consiliere, psihoterapie, intervenţii medicale. Consilierea este un aspect primar pe care putem să-l facem (…) iar psihoterapia este un proces de lungă durată, unde avem nevoie de mult mai multe detalii pentru a putea demara un astfel de proces ”.
În privința locului în care va rămâne copilul, autoritățile iau în calcul toate variantele, inclusiv pe fondul tensiunilor apărute în comunitățile de unde provin minorii. Printre opțiuni se numără menținerea măsurii de supraveghere în familie, completată de consiliere psihologică și suport pentru părinți, dar și posibilitatea ca minorul să fie instituționalizat într-un centru rezidențial, dacă evaluările vor indica necesitatea unei astfel de măsuri.
