Mai multe municipalități din Germania au strâns șurubul încă din 2025 față de o parte dintre imigranții proveniți din România și Bulgaria. În urma reevaluărilor, ajutoarele sociale au fost tăiate acolo unde autoritățile au considerat că nu sunt îndeplinite condițiile de eligibilitate sau există suspiciuni de abuz. Deciziile s-au luat local, dosar cu dosar, iar în anumite situații s-a ajuns până la deportare – potrivit relatărilor, sute de persoane au părăsit deja țara.
Orașele și cifrele anunțate
În patru orașe industriale din Renania de Nord-Westfalia – Duisburg, Gelsenkirchen, Dortmund și Hagen – au fost vizate în total 1.181 de persoane din România și Bulgaria. Cele mai multe cazuri au fost notate în Duisburg (aproximativ 556) și Gelsenkirchen (circa 506), urmate de Dortmund (aprox. 116) și Hagen (3 dosare). Autoritățile au explicat că aceste măsuri urmăresc limitarea fraudei sociale și o mai bună direcționare a fondurilor către beneficiarii îndreptățiți.
În practică, administrațiile locale verifică dacă beneficiarii pot să-și acopere cheltuielile de trai prin muncă sau venituri proprii. Dacă rezultă că persoana nu contribuie suficient, municipalitatea poate dispune retragerea beneficiilor și, în unele cazuri, poate iniția revocarea dreptului de ședere și de muncă. Au existat și ordine de îndepărtare de pe teritoriul Germaniei, pe lângă tăierea plăților.
Reguli locale și praguri aplicate
La Gelsenkirchen, biroul pentru imigrare aplică un prag explicit: oricine câștigă sub o treime din suma necesară acoperirii traiului este exclus din sistemul de beneficii. În asemenea situații, persoana – și, după caz, familia – poate fi obligată să părăsească Germania. Instanțele au confirmat în repetate rânduri că astfel de măsuri sunt legale, atât timp cât se fundamentează pe evaluări individuale și pe legislația în vigoare.
„În prezent, regula UE este că oricine lucrează cel puțin 5,5 ore pe săptămână este considerat angajat și are dreptul la beneficii sociale. Acest prag este mult prea scăzut. O astfel de muncă poate aduce doar câteva sute de euro pe lună și asta conferă, legal, baza pentru a fi considerat angajat (și a avea, astfel, acces la beneficii sociale, n.r.).”
Edilul din Hagen a anunțat că vrea să acorde o atenție sporită retragerii beneficiilor în următoarea perioadă și cere reguli mai stricte la nivel european, argumentând că un program de 5,5 ore de lucru pe săptămână nu poate echivala, în mod realist, cu statutul de angajat cu drepturi depline la asistență socială.
În același oraș trăiesc aproximativ 7.000 de imigranți din România și Bulgaria. Peste jumătate dintre ei sunt în evidența centrului pentru ocuparea forței de muncă, ceea ce generează costuri anuale de circa 10 milioane de euro pentru bugetul local. În paralel, autoritățile admit că există nevoie de forță de muncă în economie, iar fluxul migraționist contribuie la acoperirea unor posturi unde recrutarea este dificilă.
Pe fond, cadrul european garantează cetățenilor UE acces egal la ajutoare în Germania, inclusiv în situațiile de muncă part-time sau pe durată determinată, atunci când veniturile nu acoperă integral cheltuielile. Totuși, municipalitățile verifică mai atent sustenabilitatea economică a fiecărui dosar, iar acolo unde constată neîndeplinirea condițiilor, taie ajutoarele sociale și pot dispune măsuri administrative suplimentare.
