România ia în calcul trimiterea de personal militar sau de sprijin în Strâmtoarea Ormuz, a indicat ministrul Apărării, Radu Miruță, după anunțul privind alăturarea țării la o inițiativă comună cu cinci state europene și Japonia, menită să asigure navigația și să reducă tensiunile din zonă. Oficialul a vorbit despre opțiuni variate, de la ofițeri de stat major la expertiză în neutralizarea minelor, precum și despre contribuții la schimbul de informații.
„Deocamdată s-a luat o decizie ca România, alături de alte țări, să sprijine o astfel de situație, președintele României a anunțat asta. Analizăm, în funcție de disponibilitatea și a celorlalți parteneri, care este necesarul raportat la disponibilitate a noastră. Am căpătat ceva experiență cu deminarea în Marea Neagră pe parcursul ultimilor ani, putem participa cu ofițeri de stat major, eventual cu schimb de informații din astea care pot ajuta la astfel de situații, inclusiv cu personal care a căpătat experiență în ultimii ani pe zona de diminare”.
Miruță a accentuat că orice pași concreți vor fi coordonați împreună cu aliații, în funcție de nevoile misiunii și de disponibilitatea fiecărui stat.
„În funcție și de disponibilitatea celorlalți parteneri, vom vedea împreună cum vom participa, dar ne menținem această disponibilitate”.
Întrebat dacă România ar putea trimite nave în zonă, ministrul a subliniat că nicio țară din cadrul grupului nu a comunicat deocamdată, în mod detaliat, tipurile de capabilități ce vor fi mobilizate.
„Haideți să vedem întâi care sunt necesitățile pentru o astfel de operație. Nici celelalte țări nu au pus pe masă cu liniuță capabilitățile cu care vor participa. A fost o decizie a acestor țări de a-și anunța intenția de a participa. Ca în orice astfel de situație, optimizarea participării este în funcție de discuția între toți partenerii care au anunțat participare”.
Ce opțiuni are România
Potrivit explicațiilor oferite, contribuția națională poate include ofițeri de stat major, personal cu experiență în deminare dobândită în ultimii ani în Marea Neagră, precum și specialiști care să integreze fluxuri de informații operaționale. O astfel de formulă ar permite participarea rapidă, cu riscuri controlate și cu un impact direct asupra siguranței navigației. În plus, un cadru de schimb de informații ar putea facilita sincronizarea patrulelor, identificarea minelor și coordonarea echipelor mixte, în logica unei misiuni de securizare maritimă etapizate.
Deși nu s-a ajuns la o listă finală a resurselor, direcția indicată rămâne una pragmatică: integrarea experienței acumulate de România în operațiuni de curățare a apelor, corelată cu roluri de planificare la nivel de comandamente multinaționale. În acest context, efortul colectiv este gândit să sprijine dezescaladare și reluarea sigură a traficului maritim prin zona strategică ce leagă Golful de Oceanul Indian.
Aliați europeni și poziții internaționale
România se alătură Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Olandei și Japoniei într-o coordonare comună pentru securizarea strâmtorii. Președintele Nicușor Dan a precizat că țara rămâne fermă în opțiunea de a evita implicarea directă în conflictul din Orientul Mijlociu, subliniind totodată colaborarea cu partenerii externi.
„România își păstrează decizia clară de a nu se implica în conflictul din Orientul Mijlociu și lucrăm alături de partenerii internaționali pentru dezescaladare”.
Între timp, pe fondul tensiunilor din regiune, în spațiul internațional s-au multiplicat apelurile privind libertatea de navigație. În acest registru, fostul președinte american Donald Trump a formulat un ultimatum adresat Iranului, afirmând că Statele Unite vor distruge centralele electrice ale țării dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă traficului maritim în interval de 48 de ore.
Japonia, parte a grupului de state care analizează măsuri pentru siguranța în tranzit, ar lua în considerare dislocarea forțelor sale în misiuni de deminare în cazul în care s-ar ajunge la un armistițiu în conflictul dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, a afirmat ministrul de externe Toshimitsu Motegi. O asemenea participare ar aduce expertiză tehnică suplimentară, cu accent pe neutralizarea pericolelor subacvatice și pe protecția culoarelor de navigație.
În prezent, fiecare stat partener își evaluează capabilitățile și disponibilitatea, iar configurația finală a contribuțiilor va rezulta din planificarea comună, după cartografierea nevoilor reale din teren și a riscurilor operaționale specifice zonei Ormuz.
