Premierul Ilie Bolojan a anunțat o schimbare radicală de strategie economică pentru anul 2026, vizând direct povara fiscală a companiilor mari din România. Decizia majoră vizează eliminarea treptată a impozitului pe cifra de afaceri, o taxă care a generat numeroase controverse în mediul de business încă de la introducerea sa. Această măsură este prezentată ca un pilon central al planului de stabilitate economică, menit să oprească relocarea producției industriale către piețe mai competitive.
Anunțul vine într-un moment de tensiune pe piața internațională, unde marile grupuri industriale își reevaluează costurile operaționale. Prin eliminarea acestui impozit, Guvernul Bolojan urmărește să transforme România într-un hub regional pentru investiții strategice, oferind predictibilitate fiscală pe termen lung. Premierul a subliniat că susținerea companiilor care mențin economia în mișcare este singura cale spre o creștere sustenabilă a veniturilor populației.
Calendarul eliminării taxei și impactul asupra companiilor
Conform planului guvernamental, eliminarea impozitului pe cifra de afaceri nu se va produce instantaneu, ci va urma un calendar riguros de reducere etapizată. Prima etapă a scăderii va avea loc în cursul anului 2026, urmând ca taxa să fie eliminată complet începând cu data de 1 ianuarie 2027. Această abordare graduală are rolul de a permite ajustarea bugetului de stat fără a crea deficite bruște.
Reducerea acestei presiuni fiscale este vizată în special pentru companiile cu volume mari de afaceri, dar marje de profit reduse, care erau cele mai afectate de vechiul sistem de taxare. Odată cu implementarea acestei măsuri, firmele vor putea reinvesti capitalul eliberat în tehnologizare și în extinderea capacităților de producție, ceea ce ar putea duce la crearea de noi locuri de muncă în sectorul privat.
Presiunea marilor producători: Cazul Dacia și Ford
Ilie Bolojan a explicat că decizia a fost accelerată de semnalele de alarmă trase de giganții industriali prezenți în România. Companii emblematice precum Dacia și Ford au avertizat în repetate rânduri că nivelul actual de taxare pune în pericol competitivitatea fabricilor locale în raport cu unități similare din alte state. În contextul unei competiții acerbe pentru comenzi în cadrul marilor grupuri internaționale, costul fiscal a devenit un factor eliminatoriu.
Avertismentul premierului este clar: fără o relaxare fiscală, există riscul real ca marii angajatori să reducă volumele de producție sau să își mute investițiile viitoare în țări unde condițiile sunt mai avantajoase. Eliminarea impozitului pe cifra de afaceri funcționează astfel ca o ancoră pentru industria auto și pentru marii producători, asigurându-le acestora un argument solid în fața consiliilor de administrație globale pentru a menține operațiunile în România.
Echilibrul social: Creșterea salariului minim de la 1 iulie
Pentru a compensa măsurile de sprijin acordate mediului de afaceri și pentru a proteja puterea de cumpărare, Guvernul a cuplat relaxarea fiscală cu o nouă majorare salarială. Începând cu 1 iulie 2026, salariul minim pe economie va crește cu aproximativ 6,3%. Această decizie vizează reducerea inegalităților sociale și asigurarea unui trai decent pentru angajații din sectoarele cu venituri mici.
Purtătorii de cuvânt ai Executivului susțin că cele două măsuri se completează reciproc. În timp ce eliminarea taxelor pentru firme asigură menținerea locurilor de muncă, creșterea salariului minim asigură că beneficiile economice ajung și la nivelul cetățeanului de rând. Această strategie de „echilibru” este menită să prevină tensiunile sociale într-un an marcat de provocări economice la nivel european.
România în competiția pentru investiții străine
Ilie Bolojan a reiterat că România nu funcționează într-un vid economic și că lupta pentru atragerea capitalului străin este mai dură ca niciodată. Statele vecine oferă pachete de stimulare agresive, iar guvernul de la București trebuie să răspundă cu măsuri la fel de curajoase. Reducerea impozitului pe cifra de afaceri este văzută ca un instrument de diplomație economică, semnalând că România este o țară „business-friendly”.
Succesul acestei reforme depinde de modul în care companiile vor răspunde acestor facilități. Dacă eliminarea taxei se va traduce în noi linii de producție și într-o creștere a exporturilor, atunci măsura va fi considerată o victorie istorică pentru echipa lui Bolojan. Pe termen lung, obiectivul este transformarea modelului economic românesc dintr-unul bazat pe consum într-unul bazat pe producție și investiții cu valoare adăugată mare.
Sursă: Jurnal de internet / Guvernul României / Realitatea Plus Data: 16/04/2026
