Plenul Parlamentului European a decis marți, 28 aprilie 2026, să ridice imunitatea eurodeputatei Diana Șoșoacă, după o solicitare transmisă de Parchetul General din România. Măsura deschide calea pentru declanșarea sau continuarea procedurilor penale în țară, în condițiile legii.
Votul nu s-a desfășurat electronic, ci prin ridicarea mâinilor, iar semnalul politic a fost descris drept unul cu o largă majoritate.
Decizia de ridicare a imunității are un caracter procedural: ea nu stabilește vinovății, nu ține loc de verdict și nu anticipează rezultatul unui dosar penal. Instituția europeană asigură doar cadrul în care organele judiciare naționale pot verifica, în mod efectiv, faptele reclamate. În urmă rămâne principiul: justiția își urmează cursul, în timp ce mandatul de eurodeputat continuă în condițiile prevăzute de regulamente.
„Tocmai am votat pentru ridicarea imunității europarlamentarei Diana Șoșoacă. Cererea a trecut cu o largă ( vezi ultimele știri pe oi.ro ) majoritate. Parlamentul European este mereu unit în a permite justiției să-și facă treaba”
Mesajul de mai sus, transmis public de un vicepreședinte al PPE, rezumă motivația instituțională: acolo unde există sesizări formale din partea autorităților judiciare, legislativul european își asumă rolul de a nu bloca anchetele.
Ce a decis Parlamentul European
Ridicarea imunității îi permite procurorilor din România să inițieze sau să continue urmărirea penală în legătură cu fapte pentru care s-a cerut această măsură. În documentarea transmisă la Bruxelles au fost menționate mai multe infracțiuni. Între capetele de acuzare semnalate în spațiul public se află: negarea Holocaustului și lipsire de libertate. În această etapă, acuzațiile au statut de suspiciuni ce urmează a fi verificate în dosare distincte, potrivit normelor de procedură penală.
Din punct de vedere juridic, imunitatea parlamentară protejează exercitarea mandatului, nu fapte cu caracter penal. Când se invocă posibile infracțiuni, legislativul poate admite cererea autorităților naționale pentru a permite derularea anchetelor. Aceasta nu înseamnă că un parlamentar își pierde drepturile, ci că nu poate invoca scutul imunității în fața organelor de urmărire pentru faptele indicate în solicitare.
Important de reținut: ridicarea imunității nu reprezintă o sancțiune disciplinară și nu echivalează cu o condamnare. Ea este, tehnic, o decizie administrativă-parlamentară ce răspunde unei cereri precise formulate de Ministerul Public.
Ce urmează în România
După votul din plen, dosarele pot fi reluate sau accelerate pe procedura internă. Procurorii pot emite citații, pot audia martori, pot dispune expertize și pot evalua probele strânse până acum. Orice măsură procesuală va trebui motivată și supusă controlului instanțelor, acolo unde legea o cere. În tot acest interval, prezumția de nevinovăție rămâne pe deplin aplicabilă.
În comunicarea publică, astfel de decizii sunt adesea confundate cu verdictul penal. În realitate, Parlamentul European nu analizează fondul acuzațiilor și nu stabilește adevărul judiciar. El decide strict dacă, în raport cu dosarele indicate, imunitatea poate sau nu să fie opusă organelor de anchetă dintr-un stat membru. Apoi, întreaga responsabilitate pentru administrarea probelor și pentru soluția finală aparține parchetelor și instanțelor naționale.
Diana Șoșoacă își păstrează calitatea de eurodeputat și poate continua activitatea politică, cu respectarea regulilor Parlamentului European. În paralel, autoritățile judiciare din România au acum cadrul legal pentru a verifica punctual faptele semnalate în cererea care a stat la baza votului exprimat prin ridicarea mâinilor. Pașii următori depind de calendarul procedural stabilit de procurori și de hotărârile instanțelor sesizate.
