Diana Matei a apărut impecabil la aniversarea unui brand cunoscut de amanet și aur, însă în spatele zâmbetului și al ținutelor fără cusur se află multă disciplină, ore bune de antrenament și o luptă zilnică cu poftele. Artista spune deschis că drumul către o formă fizică admirată public presupune reguli și un ritm de viață alert.
Într-un dialog sincer, vedeta a rememorat prima ei bijuterie cu valoare sentimentală, a povestit despre planurile pentru vară și a vorbit despre relația complicată pe care o are cu mâncarea și cântarul. Nu e vorba de diete-minune, ci de echilibru, mișcare și consecvență.
Bijuteria de suflet și legătura cu aurul
Primul obiect prețios care i-a marcat copilăria rămâne, și astăzi, un reper afectiv. Povestea se leagă de un cadou primit de la tatăl ei, pe care l-a prețuit chiar și atunci când l-a pierdut pe jumătate.
„Am cerceii de la tata. Cercei cu rubin. Eram copiliță. Un cercel l-am pierdut, ca să știi, și l-am refăcut câțiva ani mai târziu pentru că anumite lucruri sunt neprețuite.”
Afinitatea pentru metalul strălucitor a rămas constantă, la fel și bucuria de a-l purta pe scenă sau la evenimente.
„Da, cel mai mult îmi place. Îmi place să port aur și mă simt bine, sunt zodie de foc. Leilor ne place aurul, în general.”
Muncă înainte de vacanță. Italia, locul care o încarcă
Deși vara aduce, în mod firesc, gândul la plaje și pauze lungi, cântăreața își trece pe primul loc proiectele. Agenda este ancorată într-un spectacol major la Sala Palatului, programat pe 8 octombrie, iar repetițiile își cer porția de timp și energie.
„Anul ăsta este foarte important pentru mine, pentru că facem spectacol la sala Palatului pe 8 octombrie și anul ăsta muncim. Probabil că va exista o mică vacanță, câteva zile probabil că o să scap și o să găsesc o variantă, când pleacă copilul în tabără la munte. Termină clasa a IV-a și pleacă cu toată gașca. Și probabil că atunci, că e singura noastră variantă, dacă va fi această posibilitate, o să fugim și noi câteva zile.”
Când își permite un răgaz, alegerea rămâne aceeași: Italia. Acolo, spune artista, se simte cu adevărat în elementul ei: apă, mâncare, oameni, energie.
„Mie îmi place Italia, îmi place să plec în Italia. Îmi place apa, îmi place mâncarea, îmi place energia, îmi place tot. Îmi e foame de când mă știu”.
Privită de pe margine, forma fizică pare „naturală”. În realitate, e rezultatul antrenamentelor și al unor limite clare în farfurie. Artista recunoaște, cu umor și onestitate, că senzația de foame o însoțește des, iar scena devine adesea propriul ei „cardio”.
„Doamne, Dumnezeule. E adevărat că îmi e foame de când mă știu. Mănânc, mă abțin foarte tare, fac foarte mult sport, muncesc foarte mult, fac un cardio la evenimente, de abia mă urmăresc oamenii ăștia cu camerele de luat vederi.
Așa că, da, am o viață foarte activă și mie îmi place, sunt un om foarte activ. Și am o limită în toate, am învățat că până la urmă cel mai bine este echilibru în toate. Și da, mă abțin, că n-am ce să fac. Adică cine zice că poți să mănânci orice, oricât și să nu te îngrași, eu nu sunt atât de norocoasă.”
Când vine vorba de ispite, dulciurile îi testează voința cel mai mult, mai ales în vacanțe, în fața vitrinelor luminate ale cofetăriilor.
„Da, și nu asociez anumite alimente. Am perioade de sărbători, sau uite, în vacanțe, când scap și eu când văd cofetăriile, că eu la dulce scap, când văd cofetăriile îmi fac ochii ca la… ce să spun… Nu pot să-ți explic ce e acolo. Nu pot să rezist, nu.”
Relația cu propriul corp e una de stare: dacă îi plac proporțiile și hainele „cad” bine, cântarul poate aștepta; în alte momente, devine reperul care o readuce la rigoare.
„Uneori da, alteori nu. Uite, acum sunt într-o perioadă în care nu mă cântăresc des, pentru că îmi place foarte mult cum arăt. Adică când încep sportul, în general, îmi place mult cum arăt. Am o perioadă când îmi place cum arăt. Și nu mă cântăresc.
Că dacă îmi place mie cum încap în haine și mi se pare că volumetria corpului meu este ceea ce trebuie, nu mă cântăresc. După care ajung în perioada în care nu îmi mai place cum arăt și atunci încep să mă cântăresc. Cam așa stau lucrurile, adică e fluctuantă situația, de stare. Sunt artistă, eu sunt puțin nebună.”
La antrenamente, preferă combinațiile care aduc atât tonus, cât și mobilitate: pilates plus exerciții cu greutăți ușoare, o formulă pe care o ajustează în funcție de programul încărcat.
„Nu, fac pilates și fac asociat cu sală, cu ceva greutăți. Le combin, da.”
