Tensiunile politice au crescut după ce patru judecători ai Curții Constituționale au lipsit de la ședințele convocate pentru analiza legii care vizează pensiile speciale ale magistraților, absență interpretată ca un boicot cu efecte directe asupra deciziei așteptate.
Judecători acuzați că au blocat cvorumul
Numele vehiculate în spațiul public sunt Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. Potrivit relatărilor, aceștia ar fi părăsit ședința de duminică și nu s-ar fi prezentat nici la termenul reprogramat luni, făcând imposibilă strângerea cvorumului de șase judecători necesar pentru deliberări.
Surse politice susțin că, în eventualitatea unei prezențe complete, existau deja semnale că dosarul ar fi putut fi tranșat. Faptul că cei patru au lipsit a fost citit drept un gest calculat pentru amânarea unei hotărâri într-un subiect sensibil – regimul pensiilor speciale – care a alimentat controverse constante între instituții.
Blocajul procedural a iritat scenele politice. Unii lideri au cerut explicații ferme din partea Curții, în timp ce alții au evitat să împingă conflictul într-o zonă de confruntare deschisă cu judecătorii constituționali. Între timp, fiecare zi fără ședință validă amplifică presiunea și așteptările publice.
USR cere încetarea mandatelor judecătorilor
Opoziția a reacționat prompt. Deputatul Alexandru Dimitriu (USR) a anunțat inițierea unei proceduri prin care solicită încetarea mandatelor pentru magistrații constituționali care nu s-au prezentat la ședințe, argumentând că obligația legală de participare este una clară și nu poate fi tratată ca opțiune. În viziunea sa, mandatul de judecător CCR este un rol activ, nu unul „la cerere”.
„Judecătorii Curții Constituționale au obligația de a participa la ședințe și de a adopta decizii. Mandatul lor este activ, nu facultativ. Avem patru judecători care au lipsit intenționat de la două ședințe pentru a bloca deliberarea”.
Tonul critic s-a accentuat după ce parlamentarul a calificat demersul drept „similară cu o lovitură de stat”, sugerând că adevărata miză ar fi păstrarea unor privilegii pentru anumite categorii, în paralel cu protejarea unor interese politice. În această cheie, Dimitriu afirmă că PSD ar avea nevoie de o CCR „paralizată” pentru a evita hotărâri incomode cu impact asupra unor politicieni cu dosare penale.
El a invocat și consecințe mai vechi ale unui asemenea tip de protecție instituțională: hotărâri anulate, anchete închise și cauze care au dus la eliberări din arest sau la schimbări de încadrare juridică. În acest context, absența repetată a celor patru judecători este prezentată nu doar ca o chestiune procedurală, ci ca un semnal cu ecou instituțional.
„Nu este vorba despre Constituție sau despre lege, ci despre interesul unui partid. Patru judecători din nouă refuză să intre în ședințe doar pentru a bloca cvorumul”.
În interiorul Coaliției, nervii sunt întinși. O parte dintre lideri solicită public clarificări și eventuale măsuri, alții preferă prudența pentru a nu tensiona suplimentar relația cu Curtea. Divergențele de tactică sunt amplificate de sensibilitatea subiectului, în care fiecare declarație poate fi interpretată ca presiune asupra unei instanțe constituționale.
Pe fundal, disputa privind pensiile speciale rămâne un test pentru modul în care instituțiile cooperează sub presiune politică. Fără o ședință validă, dosarul rămâne în așteptare, iar mesajele publice sunt calibrate atent, în funcție de ecoul societății și de climatul din interiorul Curții. În lipsa unei sincronicități între planul politic și cel instituțional, cvorumul devine veriga cheie care decide ritmul următoarelor mișcări.
Deocamdată, atenția rămâne concentrată pe următoarea convocare și pe disponibilitatea tuturor magistraților de a participa, în condițiile în care dezbaterea despre pensiile speciale continuă să domine agenda și să pună presiune pe toate părțile implicate.
