Ambasadorul Iranului la Sofia, Ali Reza Irvash, a transmis pe 24 martie 2026 un mesaj de avertizare adresat statelor vecine României și Bulgariei, cerându-le să evite implicarea într-un conflict pe care îl atribuie SUA în Orientul Mijlociu. În plan intern, Radu Miruță, ministrul Apărării, a spus că nu există amenințări directe de natură militară la adresa României și a preferat să nu comenteze în detaliu afirmațiile diplomatului iranian.
„Ar trebui să fie atentă să nu devină parte din acest război”
Avertismentul ambasadorului la Sofia
Într-un interviu acordat presei din Bulgaria, Ali Reza Irvash a susținut că implicarea României și a Bulgariei într-o confruntare militară între Statele Unite și Iran ar transforma aceste state în ținte legitime. Potrivit explicațiilor sale, oferirea de baze militare sau de suport care ar facilita operațiuni americane împotriva Teheranului ar echivala cu o participare directă la conflict, cu riscurile aferente pentru securitatea națională a țărilor gazdă.
Mesajul transmis de reprezentantul diplomatic insistă pe ideea de prudență și pe evitarea unor decizii ce ar putea antrena regiunile riverane în dinamica războiului. În aceeași cheie, Irvash a asociat explicit extinderea militară la nivel regional cu creșterea probabilității ca infrastructuri sau obiective considerate strategice să fie vizate de riposte.
Avertismentul a venit la puțin timp după ce Iranul a prezentat public capabilități balistice pe care le descrie drept capabile să lovească ținte din Europa, până la aproximativ 3.500 de kilometri distanță. Acest detaliu tehnic este invocat de partea iraniană pentru a sublinia că un posibil teatru de confruntare ar depăși cu mult granițele Orientului Mijlociu și ar putea avea consecințe în spațiul european.
Poziția autorităților române
Întrebat despre situație, Radu Miruță a afirmat că, în prezent, nu sunt identificate amenințări militare directe la adresa României. Demnitarul a indicat că nu va comenta pe fond declarațiile ambasadorului iranian, menținând o abordare rezervată în raport cu discuțiile publice privind posibilele scenarii de securitate din regiune.
Abordarea prudentă a Ministerului Apărării apare în contextul unor tensiuni regionale recurente și al mesajelor ferme transmise de reprezentanți ai statelor implicate. În logica semnalelor diplomatice, opțiunea de a evita comentarii extinse este corelată cu dorința de a nu amplifica retorica și de a păstra comunicarea oficială pe canale instituționale, fără escaladări verbale inutile.
Pe fond, discuțiile despre război, implicare militară sau suport logistic pentru terți revin periodic în spațiul public odată cu mișcările de trupe, exercițiile sau anunțurile privind capabilități strategice. În acest cadru, apelurile la prudență — fie că vin dinspre diplomați, fie dinspre oficiali — pun accent pe evaluarea atentă a consecințelor potențiale ale oricărei decizii de securitate.
Declarațiile transmise la Sofia și reacțiile de la București au fost formulate în cursul zilei de 24 martie 2026, pe fondul unei vizibilități sporite a subiectelor legate de Orientul Mijlociu și al discuțiilor despre posibile efecte asupra țărilor din proximitatea Mării Negre.
