Comandantul suprem al NATO în Europa: Alianța este pregătită să răspundă unui atac, dar războiul nu este inevitabil
Generalul american Alexus Grynkewich, comandantul suprem al forțelor aliate ale NATO în Europa, a declarat luni, la Forumul de Securitate de la Varșovia, că Alianța este pregătită să reacționeze dacă unul dintre statele membre este atacat. Oficialul militar a subliniat însă că nu consideră un conflict iminent sau inevitabil.
„Dacă cineva este suficient de nebun să ne atace, vom lupta”, a avertizat Grynkewich. El a afirmat că NATO este „gata să lupte, chiar în această seară”, dacă situația o va impune.
Declarațiile au fost făcute după intervenția online a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Deși generalul nu a nominalizat Rusia în avertismentul său, mesajul vine pe fondul preocupărilor tot mai mari ale Alianței privind amenințările asociate Moscovei.
Grynkewich a insistat asupra caracterului defensiv al NATO, arătând că obiectivul acesteia este protejarea populației și a teritoriului statelor membre. Pregătirea militară și unitatea aliaților ar trebui, în opinia sa, să descurajeze un potențial agresor, făcând costurile unui atac prea mari.
Ce presupune „Teoria victoriei” prezentată de general
Comandantul suprem a descris o abordare pe care a numit-o „Teoria victoriei”. Aceasta urmărește blocarea atacului inițial, oprirea înaintării adversarului și, dacă ofensiva continuă, neutralizarea forțelor și a sistemelor care susțin operațiunea.
Conceptul se bazează pe împiedicarea unui agresor să cucerească și să păstreze controlul asupra teritoriului NATO. În această viziune, răspunsul Alianței trebuie să limiteze din primele momente capacitatea inamicului de a obține câștiguri teritoriale.
Grynkewich a explicat că forțele aliate trebuie să poată reacționa coordonat la diferitele niveluri ale unei escaladări. El consideră că această capacitate, împreună cu pregătirea și coeziunea statelor membre, reprezintă un factor important de descurajare.
Totodată, generalul a reiterat că prezentarea unui plan de răspuns nu înseamnă că se așteaptă la izbucnirea unui război. Mesajul său a fost că NATO trebuie să fie pregătită, chiar dacă un conflict nu este considerat inevitabil.
Cum ar acționa forțele aliate
Potrivit abordării prezentate, forțele terestre ar încerca să oprească armata invadatoare la punctul de contact, împiedicând ocuparea teritoriului aliat. În paralel, forțele aeriene și navale ar acționa cu sprijinul capacităților spațiale și cibernetice pentru a perturba operațiunile adversarului și a obține superioritate pe câmpul de luptă.
Dacă atacul ar continua, NATO ar utiliza senzori avansați, sisteme autonome și capacități militare coordonate pentru a limita ritmul ofensivei. Răspunsul ar viza atât trupele atacatoare, cât și structurile de comandă și rețelele de aprovizionare de care acestea depind.
Generalul a vorbit despre combinarea armelor de precizie cu sisteme mai ieftine, care pot fi utilizate în număr mare. Scopul ar fi reducerea capacității adversarului de a continua atacul.
Această abordare include lecții desprinse din conflictele recente din Ucraina și Orientul Mijlociu, potrivit explicațiilor sale.
Oprirea agresiunii, obiectivul principal
Grynkewich a precizat că NATO nu urmărește o înfrângere strategică amplă a adversarului. Obiectivul descris este oprirea atacului și împiedicarea ocupării teritoriului statelor membre.
Limitarea scopurilor militare ar putea contribui, în opinia sa, la evitarea extinderii conflictului. Prin concentrarea asupra forțelor care atacă Alianța, responsabilitatea unei eventuale escaladări ulterioare ar rămâne în seama agresorului.
Generalul a subliniat astfel legătura dintre un răspuns militar decisiv și menținerea unor obiective defensive clare.
Investiții pentru detectarea timpurie a amenințărilor
Alianța își propune să investească în arme de precizie cu rază lungă de acțiune, rețele de senzori și infrastructură digitală comună. Aceste capacități ar urma să îmbunătățească schimbul de informații și coordonarea dintre forțele aliate.
Grynkewich a arătat că informațiile disponibile și analiza avansată a datelor pot ajuta la identificarea timpurie a unui posibil atac. Comandanții ar avea astfel mai mult timp pentru evaluarea amenințării și poziționarea forțelor.
În evaluarea sa, aceste instrumente reduc probabilitatea ca NATO să fie luată prin surprindere.
Polonia, evidențiată pentru eforturile de apărare
Locul ales pentru prezentarea mesajului are o semnificație importantă. Polonia se învecinează cu Ucraina și Belarus și are o frontieră de aproximativ 210 kilometri cu exclava rusă Kaliningrad, puternic militarizată.
Generalul a apreciat modernizarea armatei poloneze, cheltuielile pentru apărare și dezvoltarea industriei naționale de armament. El a prezentat aceste eforturi drept un exemplu de angajament față de apărarea colectivă, amintind că Polonia a aderat la NATO în 1999.
Declarațiile sale vin în contextul consolidării apărării aliate după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. În paralel, statele europene se confruntă cu îngrijorări privind presupuse acte de sabotaj rusești, incursiuni cu drone și alte forme de război hibrid.
