Guvernul pierde definitiv procesul cu Înalta Curte! Statul trebuie să asigure fondurile pentru restanțele salariale ale magistraților. Miza: 4,8 miliarde de lei
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a pronunțat o decizie definitivă în litigiul privind plata restanțelor salariale ale magistraților, respingând recursul formulat de Guvernul României. Hotărârea menține obligația autorităților executive de a asigura integral fondurile necesare achitării drepturilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive.
Decizia vine într-un context tensionat, în care autoritățile se confruntă cu presiuni bugetare, iar suma aflată în discuție este considerabilă. Potrivit premierului interimar Ilie Bolojan, obligațiile de plată se ridică la aproximativ 4,8 miliarde de lei.
Înalta Curte a respins definitiv recursul Guvernului
Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție a soluționat definitiv procesul dintre ordonatorul principal de credite responsabil de bugetul instanțelor judecătorești și autoritățile executive, respectiv Guvernul României și Ministerul Finanțelor.
Litigiul a avut ca obiect asigurarea resurselor bugetare necesare pentru achitarea drepturilor salariale restante ale magistraților.
Prin hotărârea pronunțată, instanța supremă a menținut decizia Curții de Apel București, care stabilise că autoritățile aveau obligația să pună la dispoziție fondurile necesare executării hotărârilor judecătorești.
ÎCCJ a transmis că decizia confirmă caracterul nelegal al conduitei autorităților executive, care nu au asigurat resursele financiare pentru plata unor obligații deja recunoscute.
Mesaj ferm al ÎCCJ pentru Guvern
În comunicatul transmis după pronunțarea hotărârii, Înalta Curte a subliniat că respectarea legii și executarea deciziilor judecătorești definitive reprezintă obligații fundamentale ale autorităților publice.
Reprezentanții instanței supreme au arătat că statul nu poate recunoaște existența unor datorii prin acte normative și, în același timp, să refuze asigurarea fondurilor necesare achitării acestora.
Potrivit ÎCCJ, obligațiile stabilite prin hotărâri definitive nu pot fi amânate nejustificat și nici condiționate de considerente politice sau bugetare.
Instituția a criticat faptul că fondurile solicitate de ordonatorul principal de credite nu au fost puse la dispoziție, deși obligațiile de plată erau deja stabilite.
În comunicat se precizează că această situație a continuat inclusiv în timpul actualului Guvern.
4,8 miliarde de lei, suma aflată în discuție
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat anterior că valoarea totală a sumelor care ar trebui achitate pentru restanțele salariale ale magistraților se ridică la aproximativ 4,8 miliarde de lei.
Este vorba despre drepturi salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, pentru care au fost adoptate inclusiv acte normative privind eșalonarea plăților.
Disputa nu privește stabilirea unor salarii noi, ci asigurarea fondurilor pentru obligații financiare deja recunoscute.
Curtea Constituțională a respins și sesizarea lui Ilie Bolojan
Înaintea deciziei definitive a Înaltei Curți, premierul interimar Ilie Bolojan solicitase Curții Constituționale să soluționeze un presupus conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ÎCCJ.
Judecătorii constituționali au respins însă cererea ca inadmisibilă.
Ulterior, litigiul privind finanțarea restanțelor salariale și-a continuat parcursul în instanță, fiind soluționat definitiv prin respingerea recursului Guvernului.
Ce urmează după decizia definitivă
Hotărârea Înaltei Curți confirmă obligația autorităților executive de a asigura resursele financiare necesare pentru plata drepturilor salariale restante.
Instanța supremă a subliniat că respectarea Constituției, a legilor și a hotărârilor judecătorești definitive nu poate depinde de prioritățile politice ale Guvernului.
Prin urmare, autoritățile trebuie să ducă la îndeplinire obligațiile stabilite de instanță, în condițiile prevăzute de lege.
Decizia închide definitiv litigiul judiciar privind obligația de asigurare a fondurilor, însă rămâne de stabilit modul concret în care Guvernul și Ministerul Finanțelor vor pune la dispoziție resursele necesare achitării restanțelor salariale.
