În 22 martie 2026, Ionuț Moșteanu a anunțat că renunță la portofoliul Apărării, o decizie care a aprins dezbateri rapide în spațiul public. Fostul ministru a invocat contextul creat de controverse legate de studiile sale și a transmis că își asumă plecarea pentru a nu afecta misiunile instituțiilor de securitate. Potrivit propriilor sale precizări, demersul a venit după consultări la vârful statului și al partidului.
Controverse academice și efecte politice
În ultimele zile, profilul academic al lui Moșteanu a intrat sub reflector, după ce instituția de învățământ superior menționată în CV-ul său a infirmat că l-ar fi avut student. Ulterior, informațiile oficiale au fost modificate, iar în spațiul public a apărut o diplomă emisă de o altă facultate. Această succesiune de clarificări a alimentat presiunea publică și politică, culminând cu demisia din funcția guvernamentală.
„Mi-am depus astăzi demisia din funcția de ministru al Apărării Naționale.”
Moșteanu a precizat că a discutat anterior cu președintele, premierul și conducerea formațiunii din care provine, mulțumind pentru sprijinul acordat. El a descris gestul ca fiind unul de respect față de Armata Română și față de instituțiile de securitate, pentru ca atenția publică să nu fie distrasă de la responsabilitățile esențiale ale acestora. În plan personal, a vorbit despre sprijinul primit de la echipa ministerială și despre rolul familiei în perioada mandatului.
Context regional și priorități de securitate
În mesajele publice, fostul ministru a raportat decizia la climatul de securitate din Europa, menționând explicit acțiunile agresive ale Rusiei. A insistat că apărarea intereselor naționale trebuie să rămână prioritară și că disputele privind pregătirea sa academică nu ar trebui să umbrească obiectivele strategice ale statului. În debutul mandatului, a reamintit el, a depus jurământ de loialitate față de țară și a lansat inițiative pentru consolidarea cooperării cu aliații și pentru ajustarea cadrului normativ în domeniul apărării.
Moșteanu a descris plecarea ca un act asumat, motivat de atașamentul față de România. În plan politic, tensiunile rămân ridicate, existând viziuni diferite asupra parcursului european și euro-atlantic al țării. În acest cadru, teme precum integritatea în funcția publică, standarde publice ridicate și transparență în prezentarea informațiilor profesionale ale demnitarilor sunt privite drept repere esențiale pentru menținerea încrederii.
Demisia a venit la aproximativ cinci luni de la preluarea portofoliului, iar scena politică așteaptă poziții și explicații suplimentare din partea actorilor instituționali. Următoarele zile vor fi dedicate pașilor procedurali privind desemnarea unui înlocuitor și asigurarea continuității în domeniul apărării, în condițiile în care securitatea națională rămâne o prioritate declarată.
