Înalta Curte de Casație și Justiție reacționează tranșant la modificările aduse alocărilor pentru anul 2026 și anunță că ia în calcul să acționeze Guvernul în instanță dacă nu vor fi acoperite plățile deja scadente. Mesajul central, formulat explicit de instanța supremă, rămâne: „Legea nu este opțională”.
În proiectul de buget, instituția apare cu 5,02 miliarde lei la capitolul credite de angajament — o evoluție de +49,95% față de execuția preliminată pe 2025 — și cu 4,99 miliarde lei la credite bugetare, adică o majorare de +49,16% raportat la anul anterior. În paralel, printr-un amendament adoptat în comisiile de Buget-Finanțe, o sumă de 1 miliard de lei ar urma să fie transferată din alocarea ÎCCJ către 30 de primării cu restanțe la proiecte derulate prin PNRR, amendament susținut politic de PSD, PNL, USR și UDMR.
Executivul a motivat direcționarea banilor prin nevoia de a debloca proiecte locale, însă pentru instanța supremă această redistribuire reduce spațiul bugetar estimat pentru cheltuieli deja asumate, inclusiv pentru drepturi salariale și alte obligații cu scadență imediată. Deși valorile totale rămân, nominal, peste cele din 2025, mutarea unei părți consistente a fondurilor schimbă echilibrul pe care ÎCCJ îl anticipa pentru anul viitor.
Date și cifre esențiale pentru 2026
Alocările prevăzute pentru credite de angajament și credite bugetare indică o creștere robustă a plafonului financiar, menită să acopere atât funcționarea curentă a instanței, cât și obligațiile certe ale instituției. În același timp, redirecționarea a 1 miliard de lei spre 30 de primării cu arierate în cadrul PNRR produce tensiuni legate de cash-flow și de programarea plăților angajate.
Potrivit ÎCCJ, presiunea se resimte în special la nivelul cheltuielilor pentru care există deja titluri sau decizii ce trebuie executate. Diminuarea resurselor operative, chiar pe fondul unei creșteri nominale, poate afecta onorarea la timp a obligațiilor, element pe care instanța îl leagă direct de principiile stabilității și previzibilității bugetare.
Reacția ÎCCJ și pașii anunțați
Într-un mesaj public, Înalta Curte subliniază că situația nu este singulară, ci parte dintr-un tipar ce pune în discuție raportarea autorităților la regulile statului de drept.
„Această evoluție nu este una izolată. Ea reflectă o practică ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept.”
Instituția anunță că ia în considerare utilizarea instrumentelor de contencios administrativ pentru a determina respectarea obligațiilor deja ajunse la scadență, dacă acestea nu vor fi finanțate.
„Să asigure sumele în vederea executării obligațiilor exigibile.”
Prin accentul pus pe principiul că „Legea nu este opțională”, comunicarea ÎCCJ marchează o escaladare a tensiunilor dintre sistemul judiciar și puterea executivă pe tema alocărilor. Din perspectiva instanței supreme, întârzierile sau tăierile care afectează plăți născute din lege intră în coliziune cu așteptările legitime privind stabilitatea bugetară.
În perioada următoare, dezbaterile parlamentare pe marginea proiectului bugetar și a amendamentelor aprobate vor continua, iar părțile interesate pot utiliza căile legale disponibile pentru a susține propriile poziții, inclusiv demersuri în justiție atunci când consideră că obligațiile stabilite de lege nu sunt respectate.
