România intră într-o zonă de risc pentru sistemul public de pensii: un studiu realizat la Universitatea Babeș-Bolyai indică faptul că aproximativ 2 milioane de persoane vor ieși la pensie imediat după 2030, accentuând dezechilibrul dintre contribuabili și beneficiari.
Semnalele sunt clare: baza de contribuție se subțiază, în timp ce numărul celor care depi
nd de pensie crește constant. Concluzia specialiștilor este că actualul model de finanțare va fi pus sub o presiune fără precedent dacă tendințele demografice și de piață a muncii continuă.
Valul „decrețeilor” răstoarnă balanța
Astăzi, în jur de 5 milioane de români sunt pensionari, iar aproximativ 7,7 milioane sunt angajați. Însă odată cu intrarea la pensie a generațiilor numeroase născute la sfârșitul anilor ’60 și începutul anilor ’70, cunoscute drept „decreței”, acest raport tinde să se deterioreze rapid.
Proiecțiile demografice anticipează că, până în 2070, populația activă ar putea scădea către 5,6 milioane sau chiar până la 4,2 milioane, în funcție de scenariu. Printre cauzele-cheie se află emigrația masivă și scăderea natalității, fenomene care scot oameni din câmpul muncii sau împiedică reînnoirea generațională.
Pe scurt, mai puțini contributori susțin mai mulți beneficiari, iar dezechilibrul se adâncește pe măsură ce valul noilor pensionari se amplifică.
Presiunea pe buget și impactul asupra pensiilor
Semnele financiare sunt deja vizibile: deficitul sistemului de pensii a fost de circa 2,5% din PIB în 2022 și riscă să urce peste 5% în anii următori, pe fondul extinderii cheltuielilor cu pensiile.
Un alt factor de vulnerabilitate: aproximativ 20% dintre românii apți de muncă lucrează peste graniță, ceea ce înseamnă mai puține contribuții colectate intern. În paralel, statul a ajuns să se împrumute pentru a asigura plata pensiilor, iar odată cu pensionarea cohortelor numeroase presiunea va crește.
În ultimii ani au fost încercate corecții: recalcularea pe bază de puncte, indexări automate și apropierea vârstei de pensionare între femei și bărbați, măsuri aliniate orientărilor europene și PNRR. Cu toate acestea, experții atrag atenția că ritmul schimbărilor demografice depășește viteza reformelor.
Cea mai sensibilă proiecție privește nivelul viitoarelor pensii: raportul dintre prima pensie și ultimul salariu ar putea coborî de la circa 46% în prezent la doar 24% până în 2070 — adică aproximativ un sfert din ultimul venit obținut activ.
„Fenomenul este precum o bombă cu ceas care ticăie și care riscă să explodeze în următorii 6-7 ani. Pentru că vor începe să iasă la pensie angajații născuți în anii 60-70 și vor pune o presiune uriașă pe economie”.
Avertismentele merg mai departe: în aproximativ un deceniu, numărul pensionarilor ar putea egala sau chiar depăși pe cel al contribuabililor, situație care ar face sistemul public extrem de dificil de susținut fără ajustări suplimentare.
La capătul lanțului se află și slaba participare a tinerilor pe piața muncii: rata de ocupare în rândul celor de 15–24 de ani se află la doar 17,9%, un nivel care limitează aportul de contribuții într-un mecanism bazat pe solidaritatea dintre generații.
