Casele și blocurile ridicate în România intră într-o nouă eră: proiectarea și execuția lor vor trebui orientate spre eficiență energetică maximă și reducerea poluării, cu o dependență tot mai mică de gazul metan. Schimbarea este determinată de regulile europene care impun un standard mult mai strict pentru clădirile noi.
Potrivit cadrului european, din 2030 orice clădire nouă va trebui să se încadreze în categoria cu „emisii zero”. Pe scurt, vorbim despre locuințe ce consumă foarte puțină energie și nu mai folosesc sisteme de încălzire pe combustibili fosili. Accentul cade pe soluții curate și pe limitarea pierderilor de căldură prin proiectare inteligentă.
În practică, asta înseamnă clădiri foarte bine izolate și dotate cu tehnologii moderne capabile să-și acopere o parte din necesarul de electricitate sau căldură. Locuințele nu vor mai fi doar consumatori, ci vor deveni, pe alocuri, producători de energie pentru propriii ocupanți.
Ce prevăd noile reguli europene
Standardul vizat se sprijină pe două direcții: consum foarte redus și surse curate de energie. Pentru a atinge aceste obiective, proiectarea va urmări limitarea pierderilor prin anvelopă (pereți, acoperiș, ferestre performante) și optimizarea instalațiilor astfel încât necesarul de încălzire, răcire și ventilare să fie cât mai mic.
Încălzirea pe gaz metan iese treptat din peisajul clădirilor noi, fiind înlocuită de soluții electrificate și de integrarea energiei din surse regenerabile. În plus, automatizările, măsurarea consumului și controlul inteligent al echipamentelor vor contribui la menținerea unui nivel scăzut al utilizării energiei pe tot parcursul anului.
Pe lângă performanța tehnică, accentul cade și pe confort: temperatură stabilă în interior, calitate mai bună a aerului și reducerea zgomotului exterior, toate rezultate ale unei proiectări atente și ale materialelor utilizate. Obiectivul este ca o locuință nouă să ofere atât costuri operaționale mai mici, cât și un mediu interior sănătos.
Cum se schimbă modul de construire în România
Pentru dezvoltatori și proiectanți, noul cadru înseamnă o trecere la detalii constructive mai riguroase, calcule energetice avansate și o coordonare mai strânsă între arhitectură și instalații. Constructorii vor lucra mai mult cu materiale și soluții care asigură etanșeitatea la aer, evită punțile termice și susțin performanța reală a clădirii pe termen lung.
La nivelul pieței, tranziția impune adaptarea rapidă a lanțurilor de aprovizionare și formarea forței de muncă în tehnici moderne. Chiar dacă investiția inițială poate fi mai mare decât în cazul unei construcții clasice, scopul este ca economiile pe facturi și durata de viață extinsă a clădirii să compenseze diferența pe parcursul anilor.
Pentru viitorii proprietari, schimbarea se va vedea în confortul sporit și în cheltuielile lunare potențial mai mici, datorită consumului redus de energie. În plus, locuințele proiectate corect pot produce local o parte din necesar, diminuând presiunea pe rețele și crescând reziliența în fața variațiilor de preț la energie.
În practică, un ansamblu rezidențial nou ridicat după 2030 ar putea folosi o anvelopă foarte bine izolată, vitraje performante și sisteme moderne de climatizare eficiente, completate de surse curate de energie, astfel încât imobilele să rămână confortabile iarna și vara, cu un consum total mult redus față de construcțiile convenționale.
