Administrația publică din România ar putea trece printr-un amplu proces de reorganizare în următorii ani. Programul de guvernare pentru perioada 2026–2028, propus de premierul Luca Niculescu, prevede schimbări importante atât la nivelul primăriilor, cât și în structura instituțiilor centrale. Printre măsurile avute în vedere se numără comasarea voluntară a comunelor cu populație redusă, unificarea ANAF cu Autoritatea Vamală Română, eliminarea structurilor administrative care au atribuții asemănătoare și extinderea serviciilor publice digitale.
Una dintre cele mai importante propuneri îi vizează pe locuitorii comunelor mici, unde costurile de funcționare a administrației pot reprezenta o povară semnificativă pentru bugetele locale. Potrivit documentului, 429 de unități administrativ-teritoriale care au cel mult 1.500 de locuitori ar putea beneficia de stimulente financiare pentru a se uni cu alte localități.
Autoritățile vor să încurajeze comasarea voluntară, fără să impună dispariția administrativă a comunelor printr-o decizie generală. Astfel, două sau mai multe localități ar putea opta pentru o administrație comună, urmând să fie coordonate de o singură primărie.
În schimbul acestei reorganizări, localitățile participante ar putea primi fonduri cu prioritate pentru investiții și dezvoltare. Măsura urmărește reducerea cheltuielilor administrative și utilizarea mai eficientă a resurselor publice.
Prin comasare, unele servicii care în prezent funcționează separat ar putea fi gestionate împreună, ceea ce ar permite direcționarea unei părți mai mari din bugetele locale către proiecte de infrastructură și servicii pentru cetățeni.
Totuși, procesul ar necesita acordul comunităților implicate și respectarea procedurilor legale aplicabile reorganizării administrativ-teritoriale.
O altă schimbare importantă prevăzută în programul de guvernare privește Agenția Națională de Administrare Fiscală și Autoritatea Vamală Română.
Cele două instituții ar urma să fie reunite într-o singură structură, cu atribuții în administrarea fiscală și controlul vamal.
Guvernul urmărește astfel o coordonare mai eficientă a activităților de colectare a veniturilor la bugetul de stat și de combatere a neregulilor fiscale.
Unificarea ar putea reduce suprapunerile administrative și ar facilita schimbul de informații între structurile responsabile de verificările fiscale și operațiunile vamale.
În același timp, reorganizarea ar putea modifica modul de funcționare a direcțiilor și structurilor operative care în prezent aparțin celor două instituții.
Programul prevede și introducerea, începând din 2027, a unui sistem de evaluare a performanței conducerii ANAF și a structurilor operative.
Acesta ar urma să includă atât bonusuri, cât și penalizări, în funcție de rezultatele obținute.
Scopul declarat este creșterea responsabilității manageriale și îmbunătățirea eficienței instituției în îndeplinirea atribuțiilor sale.
Un alt capitol important al reformei se referă la reorganizarea administrației publice centrale.
Programul de guvernare propune eliminarea structurilor care desfășoară activități similare sau ale căror responsabilități se suprapun.
În prezent, anumite proceduri administrative presupun implicarea mai multor instituții, ceea ce poate conduce la întârzieri, costuri suplimentare și dificultăți pentru cetățeni.
Prin reorganizare, Executivul urmărește simplificarea acestor mecanisme și reducerea birocrației.
Cu toate acestea, documentul nu stabilește un procent general de reducere a numărului de angajați din administrația publică, valabil pentru toate instituțiile.
Prin urmare, reforma nu presupune automat aplicarea aceleiași reduceri de personal în fiecare minister sau autoritate publică.
Eventualele modificări de organigramă ar urma să depindă de atribuțiile și necesitățile fiecărei instituții, precum și de măsurile concrete adoptate ulterior.
Digitalizarea reprezintă o altă prioritate a programului propus de Luca Niculescu.
Autoritățile intenționează să extindă numărul serviciilor publice care pot fi accesate online, astfel încât românii să nu mai fie nevoiți să se deplaseze la ghișeu pentru fiecare solicitare.
Printre domeniile vizate se află și procedurile administrative legate de permisul de conducere.
Obiectivul este simplificarea formalităților și reducerea timpului necesar pentru obținerea anumitor documente sau pentru efectuarea unor operațiuni administrative.
Programul prezentat nu precizează însă toate procedurile referitoare la permisul auto care vor deveni disponibile online și nici calendarul exact al implementării acestora.
În cazul extinderii serviciilor digitale, o parte dintre solicitări ar putea fi gestionate electronic, reducând numărul documentelor depuse fizic și timpul petrecut în sediile instituțiilor.
Pentru cetățeni, beneficiile urmărite sunt accesul mai rapid la serviciile administrației și simplificarea relației cu autoritățile.
Pentru instituții, digitalizarea ar putea însemna reducerea activităților repetitive și o gestionare mai eficientă a solicitărilor.
Toate aceste schimbări fac parte dintr-un plan mai amplu de reformare a aparatului administrativ pentru perioada 2026–2028.
Comasarea voluntară a comunelor, reorganizarea instituțiilor fiscale și eliminarea structurilor cu atribuții suprapuse sunt prezentate drept soluții pentru reducerea cheltuielilor și creșterea eficienței statului.
Totuși, măsurile incluse în programul de guvernare reprezintă, în această etapă, obiective asumate politic, nu modificări legislative aplicabile automat.
Pentru ca acestea să producă efecte concrete, vor fi necesare acte normative, proceduri de implementare și, în anumite situații, consultări cu autoritățile locale.
În perioada următoare, una dintre principalele provocări ale Guvernului Niculescu va fi transformarea acestor propuneri în măsuri administrative clare, care să asigure economii la buget fără să afecteze accesul cetățenilor la serviciile publice.
