Șefa Curții Constituționale, Elena‑Simina Tănăsescu, a explicat public de ce anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a fost inevitabilă, arătând că hotărârea s-a sprijinit pe încălcări grave și pe norme constituționale clare. În discuția sa, a indicat atât natura abaterilor, cât și cadrul în care judecătorii au deliberat.
Decizia CCR și temeiurile anulării scrutinului din 2024
Tănăsescu a sintetizat motivele reținute de Curte ca fiind trei și direct legate de protejarea drepturilor electorale și a corectitudinii competiției politice. În cuvintele sale:
„Motivele țin de încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea dreptului de a fi ales al candidaților și nerespectarea flagrantă a regulilor de finanțare a campaniei electorale. Sunt trei motive extrem de solid ancorate în textul Constituției noastre”.
Președinta CCR a subliniat că întreaga argumentație pornește din articolele Constituției și a depășit filtrele de conformitate solicitate de instituții europene precum Comisia de la Veneția și Comisia Europeană. Ea a arătat, de asemenea, că hotărârea a fost adoptată în unanimitate, iar deliberarea a decurs „ca de obicei, calm și asumat”.
O componentă importantă a evaluării a fost aportul documentelor desecretizate, care au semnalat nereguli majore în modul de derulare a campaniei. În același registru, Tănăsescu a menționat interesul judecătorilor pentru detaliile procesului electoral:
„Judecătorii au fost interesați de modul în care s-a desfășurat campania, însă unele detalii nu îmi erau cunoscute atunci”.
La baza deciziei din 6 decembrie 2024 s-au aflat patru sesizări depuse la CCR, între care inițiative venite dinspre societatea civilă și de la candidatul Cristian Terheș. Aceste demersuri au urmat publicării unor rapoarte ale CSAT, care indicau implicarea unui actor cibernetic statal în influențarea procesului electoral. Formularea din documentele oficiale a fost explicită:
„România este o țintă pentru acțiuni hibride agresive ruse”.
Contextul temporal a fost atipic: anularea a intervenit la doar o săptămână după ce Curtea validase primul tur de scrutin și dispusese renumărarea a peste nouă milioane de voturi. În ziua hotărârii de anulare, peste 50.000 de cetățeni români din diaspora votaseră deja în turul al doilea.
Parcursul Simonei Tănăsescu și primul mandat feminin la vârful CCR
Elena‑Simina Tănăsescu, în vârstă de 57 de ani, a fost aleasă președintă a Curții Constituționale în iulie 2025, pentru un mandat de trei ani, devenind prima femeie care conduce instituția de la înființarea sa, în 1992. Ea i-a succedat lui Marian Enache.
Cariera sa academică este construită pe studii temeinice: licență în drept la Universitatea din București (1991), apoi studii aprofundate și doctorat în drept public la Universitatea „Aix‑Marseille III” (1991–1997). Ulterior, a finalizat studii postdoctorale în drept constituțional (București, 2011) și a obținut abilitarea pentru conducerea doctoratelor la Universitatea Paris I Panthéon‑Sorbonne (2015). În momentul numirii, a punctat responsabilitatea funcției:
„Această funcție reprezintă o mare responsabilitate și o onoare”.
Precizările privind anularea alegerilor au fost oferite în cadrul unui interviu televizat, în care șefa CCR a reiterat că hotărârea s-a fundamentat pe norme constituționale și pe probe oficiale rezultate din evaluările instituționale.
