Decizia de anulare a alegerilor prezidențiale a aprins dezbateri în spațiul public, iar președinta Curții Constituționale a României, Simina Tănăsescu, a detaliat temeiurile juridice ale hotărârii. Ea a punctat că au existat încălcări grave ale Constituției și abateri care au afectat integritatea procesului electoral.
„N-a fost o decizie ușoară… dar a fost o decizie asumată și calmă.”
Judecătorii constituționali nu au urmărit să ajungă la un asemenea deznodământ, însă au fost nevoiți să evalueze date apărute ulterior desfășurării campaniei și votului, a arătat președinta CCR.
Cele trei motive invocate de CCR
Potrivit explicațiilor transmise, anularea a avut la bază trei motive esențiale, ancorate în Constituție și în analize juridice:
1) Încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor. Semnalele privind restrângerea sau alterarea exercitării votului au cântărit decisiv. Acolo unde a fost afectat dreptul de vot, Curtea a apreciat că nu se mai poate vorbi despre un scrutin neatins de vicii majore.
2) Încălcarea dreptului de a fi ales al candidaților. Bariere nejustificate ori tratamente inegale pot compromite competiția electorală. Judecătorii au reținut că asemenea situații influențează direct rezultatul, subminând încrederea publică.
3) Nerespectarea gravă a regulilor de finanțare a campaniei. Abaterile privind proveniența, declararea sau utilizarea fondurilor au fost considerate incompatibile cu exigențele de transparență și corectitudine.
Aceste încălcări, privite împreună, au fost evaluate drept suficient de serioase pentru a altera ansamblul procesului electoral, nu doar episoade izolate.
Cum s-a ajuns la hotărâre și care sunt pașii
Un rol cheie în reconfigurarea tabloului a revenit apariției unor documente desecretizate, care au furnizat informații noi despre felul în care a decurs campania. Din aceste materiale au rezultat indicii privind creșteri bruște de popularitate pentru unii candidați, concomitent cu cheltuieli declarate ca inexistente sau slab justificate.
Simina Tănăsescu a precizat că o parte dintre aspectele contestate țin de competența altor instituții ale statului. Cu toate acestea, atunci când sunt atinse drepturi fundamentale – în special dreptul de vot și corectitudinea procesului electoral – CCR are obligația de a interveni.
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a decis anularea alegerilor prezidențiale și reluarea integrală a procesului electoral. Hotărârea a survenit în timp ce, în diaspora, votul pentru turul al doilea era deja în desfășurare, fapt ce a amplificat tensiunile și a impus clarificări rapide pentru organizarea etapelor următoare.
În paralel, dosarul a trecut prin evaluări rigoase la nivel european, incluzând analiza Comisiei de la Veneția și o evaluare a Comisiei Europene. Aceste filtre suplimentare au conferit o validare tehnică demersului, a explicat președinta CCR.
„N-a fost o decizie ușoară”, a repetat Simina Tănăsescu, adăugând că judecătorii au deliberat în ritm alert, dar cu prudență, pentru a nu transforma neregulile identificate într-o nedreptate și mai mare. Urmează ca autoritățile responsabile de organizarea scrutinului să pună în aplicare reluarea integrală a procesului electoral și să clarifice punctual neregulile semnalate, în timp ce instituțiile de control își continuă verificările.
