Toni Greblă contestă anularea alegerilor și acuză presiuni asupra Curții Constituționale
Toni Greblă a făcut o serie de declarații dure privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024, susținând că decizia Curții Constituționale nu ar fi avut un temei legal clar. Fostul președinte al AEP afirmă că probele invocate public nu ar exista și că românii nu au primit nici până acum explicații convingătoare privind anularea votului.
Greblă susține că momentul-cheie a fost ședința Curții Constituționale din 6 decembrie, desfășurată în timp ce votul pentru turul al doilea începuse deja în diaspora.
„Curtea Constituțională nu se poate autosesiza”
Potrivit lui Toni Greblă, CCR s-ar fi întrunit fără o sesizare formală și fără o ședință programată în mod obișnuit. Acesta afirmă că judecătorii au examinat notele informative declasificate ale unor instituții precum DIPI, SRI și STS, documente care fuseseră făcute publice pe 4 decembrie.
Greblă susține că o asemenea procedură nu ar fi avut precedent.
„Curtea Constituțională nu se poate autosesiza. Niciodată nu s-a întâmplat așa ceva”, a declarat acesta.
El a sugerat că ar fi existat presiuni pentru convocarea judecătorilor CCR, însă a precizat că nu poate spune cine le-ar fi exercitat.
Critici privind notele informative
Toni Greblă a afirmat că notele informative analizate de CCR nu ar avea valoare juridică și nu s-ar baza pe probe propriu-zise, ci pe suspiciuni. În opinia sa, aceste documente nu puteau sta la baza unei decizii atât de grave precum anularea alegerilor.
El a explicat că, în motivarea Curții, au fost invocate două mari direcții: influențarea caracterului liber și corect al votului și posibile încălcări privind finanțarea campaniei electorale.
Greblă susține însă că, în privința finanțării campaniilor, legea prevede sancțiuni contravenționale și eventual confiscarea sumelor cheltuite ilegal, nu anularea întregului proces electoral.
„Interzicerea candidaturii nu avea temei”
Fostul șef al AEP a criticat și deciziile privind interzicerea unor candidaturi. În opinia sa, nici CCR, nici BEC nu ar fi avut competența de a elimina un candidat pe baza unor declarații apărute în presă sau a unor interpretări politice.
Toni Greblă a afirmat că, în cazul lui Călin Georgescu, dosarele sau acuzațiile apărute ulterior turului I nu ar fi fost invocate în decizia Curții Constituționale.
„Neavând interzise drepturile electorale, nicio instanță nu poate dispune interzicerea dreptului de a candida pe baza unor declarații de presă”, a spus acesta.
El a susținut că dreptul cetățenilor de a alege și de a fi aleși trebuie respectat, chiar și atunci când un candidat este controversat sau nu este pe placul unor actori politici.
Două decizii opuse ale CCR
Toni Greblă a vorbit și despre faptul că, anterior anulării alegerilor, Curtea Constituțională validase primul tur de scrutin. În opinia sa, acest lucru a creat o situație contradictorie: o hotărâre de validare urmată, la scurt timp, de una de invalidare.
Acesta a criticat și paragraful prin care CCR a stabilit că președintele în funcție își continuă mandatul până la depunerea jurământului de către noul președinte ales. Greblă susține că nu exista un vid de putere și că interimatul ar fi putut fi asigurat, potrivit Constituției, de președintele Senatului.
Presiuni și rolul instituțiilor europene
Fostul președinte AEP a vorbit și despre presiuni venite, potrivit lui, din zona unor organisme europene, în special în perioada dintre cele două tururi de scrutin. El a precizat că solicitările vizau mai ales cooperarea dintre Comisia Europeană, ANCOM și CNA.
Greblă afirmă că AEP nu avea atribuții legale de a cenzura conținutul apărut în spațiul public și că a transmis acest lucru încă de la început.
Controverse privind comasarea alegerilor
Toni Greblă a criticat și modul în care au fost gestionate alegerile din 2024, inclusiv discuțiile despre comasarea scrutinelor și modificarea calendarului electoral.
El susține că a fost împotriva schimbărilor de calendar și a comasării alegerilor, argumentând că astfel de decizii pot crea confuzie în rândul alegătorilor.
În opinia sa, faptul că alegerile locale au fost organizate înainte de expirarea mandatelor a dus la o situație nefirească, în care în unele localități au existat simultan un primar în funcție și un primar ales care urma să preia mandatul mai târziu.
„Am fost demis pentru declarații nepotrivite”
Toni Greblă a vorbit și despre demiterea sa de la conducerea AEP, afirmând că motivul oficial invocat a fost legat de „declarații nepotrivite față de calitatea de președinte AEP”.
El susține că, în realitate, a atras atenția decidenților asupra unor probleme privind organizarea alegerilor și asupra riscurilor generate de modificarea calendarului electoral.
Critici și pe tema pensiilor speciale
În final, Toni Greblă a comentat și subiectul pensiilor speciale, susținând că dezbaterea publică ar fi fost folosită atât pentru intimidarea justiției, cât și pentru abaterea atenției de la alte probleme ale României.
El afirmă că reforma sistemului trebuie făcută prin dialog real cu magistrații, nu prin conflict permanent. În opinia sa, judecătorii ar putea accepta o creștere treptată a vârstei de pensionare spre 65 de ani, dacă ar exista predictibilitate privind salariile și pensiile.
Greblă a avertizat că România riscă să piardă din vedere marile schimbări geopolitice, fiind blocată în conflicte interne care slăbesc instituțiile statului.
