Senatul a aprobat stingerea unei datorii istorice către Statele Unite, rămasă din anii de tranziție ai economiei românești. Votul s-a dat luni, 2 februarie 2026, iar balanța a fost categorică: 103 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și șase abțineri. Inițiativa legislativă aparține Guvernului României.
Împrumutul care a generat obligațiile actuale a fost acordat la începutul anilor ’90 prin Departamentul Agriculturii al SUA și Commodity Credit Corporation (CCC), bani folosiți pentru importul de bumbac fibră, materie primă vitală pentru industria textilă de atunci.
Deși titlul sugerează presiuni externe, documentele trimise Parlamentului indică un demers inițiat de Executivul de la București pentru a clarifica situația unei datorii vechi, nu o reacție la o „somație” publică.
Ce prevede proiectul adoptat de Senat
Textul votat stabilește că statul român își asumă plata integrală a restanțelor aferente creditului contractat în 1992. Măsura urmărește atât respectarea obligațiilor internaționale, cât și evitarea acumulării de penalități și costuri suplimentare. În plan diplomatic și economic, autoritățile mizează pe menținerea unei relații predictibile cu partenerul american.
În perioada în care au fost derulate importurile, operațiunile au trecut prin cinci operatori economici desemnați. Ulterior, o parte dintre ei au intrat în faliment sau au fost radiați, ceea ce a făcut imposibilă recuperarea sumelor direct de la companii. Trei nume rămase cu obligații și între timp radiate sunt: SC Textilcotton SA, SC Impex Overseas Corp SRL și SC Tuvic Impex SRL.
Datoria veche, sumele și sursa de finanțare
Împrumutul din 1992 a fost gândit pe termen lung, pentru a sprijini producția textilă națională într-un moment de profundă restructurare economică. La data de 30 iunie 2025, obligațiile României aferente creditului sunt indicate la 6.793.115,54 de dolari (calcul efectuat potrivit actului normativ). La această sumă se adaugă penalități până la achitarea completă, plus comisioanele aferente transferurilor bancare.
Guvernul a prevăzut ca banii necesari să fie acoperiți din bugetul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului alocat pentru anul 2026, astfel încât plata să se facă ordonat și în concordanță cu execuția bugetară.
„un pas necesar pentru credibilitatea României ca partener economic internațional.”
Așa caracteriza, în decembrie 2025, Radu Miruță – pe atunci ministru al Economiei – opțiunea de a stinge integral această datorie veche de peste trei decenii.
După ce a trecut de Senat, proiectul merge la Camera Deputaților, care este forul decizional. În funcție de calendarul parlamentar, urmează stabilirea modalității concrete de plată și a etapelor tehnice până la închiderea conturilor aferente acestui credit istoric.
