La 20 martie 2026, șeful statului, Nicușor Dan, a anunțat că România s-a alăturat unei inițiative comune alături de Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Olanda și Japonia, pentru a sprijini securitatea maritimă în Strâmtoarea Ormuz. În prezent, potrivit acestuia, în cadrul coaliției sunt desenate pași de acțiune pentru momentul unei încetări a focului în regiune.
Președintele a explicat că se lucrează coordonat, cu obiectivul de a menține fluxul comercial și libertatea de navigație, esențiale pentru rutele energetice globale. În acest cadru, România a clarificat limitele implicării sale și a subliniat, încă o dată, caracterul necombatant al contribuției sale.
„planuri și scenarii”
Stadiul coaliției pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz
Din declarațiile făcute public, țările participante au convenit asupra unei platforme comune prin care să asigure continuitatea navigației comerciale și reducerea riscurilor pentru ambarcațiuni. Documentul semnat prevede angajamentul statelor de a sprijini, proporțional și în funcție de capabilități, măsuri care să garanteze tranzitul maritim în condiții de siguranță.
„asigurarea în Strâmtoarea Ormuz a libertății de navigație”
Acest obiectiv este completat de disponibilitatea membrilor coaliției de a participa la acțiuni calibrate pentru protejarea navelor civile, atunci când situația o va permite și în deplină coordonare cu dreptul internațional.
„contribui la eforturi adecvate pentru a asigura trecerea sigură prin Strâmtoare”
În interiorul formatului multinațional se lucrează pe variante operaționale care pot fi activate rapid odată cu apariția unei încetări a focului. Aceste variante includ planificare maritimă, sincronizare diplomatică și mecanisme de informare pentru trafic, astfel încât companiile de shipping să poată relua cursele fără întârzieri majore.
Poziția României și rolul în etapa de deminare
România a indicat că nu va intra în acțiuni de natură militară împotriva unor actori din regiune. Mesajul este consecvent și vizează participarea la misiuni cu profil de securizare și sprijin, în special după anunțarea unei pauze a ostilităților, când pot fi demarate operațiuni tehnice.
„își păstrează decizia clară de a nu se implica în conflictul din Orientul Mijlociu”
În mod specific, discuțiile la nivelul coaliției au vizat și faza de deminare, o etapă esențială pentru redeschiderea rutelor maritime. Astfel de misiuni presupun identificarea și neutralizarea minelor, stabilirea culoarelor de trecere, precum și proceduri de avertizare pentru trafic. România își aliniază contribuția la aceste activități într-o manieră compatibilă cu statutul său și cu resursele disponibile, fără a intra în acțiuni de luptă.
De asemenea, autoritățile române urmăresc să contribuie la soluții de interoperabilitate cu partenerii europeni și Japonia, inclusiv prin expertiză tehnică, instruire și elemente logistice care să faciliteze revenirea rapidă la un nivel previzibil al comerțului maritim. În măsura în care condițiile din teren se stabilizează, aceste eforturi pot reduce timpii de așteptare pentru nave și pot limita costurile de asigurare pentru transportatori.
Pe fond, coaliția are în vedere reducerea riscurilor pentru echipaje și marfă în Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai aglomerate axe energetice din lume. În paralel cu planificarea tehnică, se ține cont de ritmul negocierilor privind încetarea focului, deoarece momentul operațional al etapelor de securizare depinde strict de acest calendar.
