Ministrul Sănătății a anunțat intenția de a schimba modul în care sunt remunerate cadrele medicale, renunțând la majorările aplicate „la grămadă” și orientând plata către criterii de performanță. Măsura vizează o reașezare a veniturilor în raport cu munca efectivă, rezultatele obținute și nivelul de responsabilitate, ceea ce ar putea remodela practicile salariale din sistemul public.
Cum ar funcționa modelul bazat pe performanță
Noua abordare propusă corelează veniturile medicilor cu indicatori măsurabili: implicarea în activitatea clinică, eficiența actului medical și calitatea serviciilor. În această logică, cei care obțin rezultate mai bune ar urma să fie recompensați suplimentar, iar creșterile uniforme ar putea dispărea din grila curentă.
Schimbarea ar include și revizuirea modului de plată pentru gărzi și definirea explicită a criteriilor de evaluare. Obiectivul declarat este ca veniturile să reflecte mai fidel contribuția fiecărui profesionist, dincolo de funcție sau vechime.
Direcția propusă: de la salarii standardizate pentru toți, la recompense proporționale cu rezultatele obținute în practică.
Oficialul a precizat, în același timp, că nu susține reducerea salariilor din sănătate. În contextul discuțiilor despre eventuale măsuri de austeritate, a fost subliniat că o tăiere generală ar afecta un sistem deja presat de deficit de personal și de nevoia de a menține servicii medicale accesibile.
Ce rămâne neclar și cine ar evalua
Un punct sensibil îl reprezintă arhitectura evaluării: ce indicatori vor cântări decisiv, cum vor fi ponderați între specialități și cine va face efectiv măsurarea. Sindicatele au semnalat, la modul general, că își doresc stabilitate și predictibilitate în salarizare, elemente pe care orice nouă schemă trebuie să le garanteze pentru a evita tensiuni și inechități.
În prezent, câștigurile diferă semnificativ în funcție de experiență și specializare. Potrivit datelor prezentate, un medic rezident poate ajunge la aproximativ 8.500 lei net cu tot cu gărzi, în timp ce medicii primari pot depăși 13.000–14.000 lei brut, la care se adaugă sporuri. Noile reguli ar introduce, pe lângă aceste repere, o componentă clară de performanță în venituri.
Implementarea unui astfel de sistem presupune definirea transparentă a indicatorilor: volumul și complexitatea cazurilor, rezultatele clinice raportate la standarde, respectarea protocoalelor, implicarea în activități de gardă și responsabilități suplimentare. Un set unitar și verificabil de criterii ar reduce riscul de arbitrar și ar ajuta la comparabilitate între secții și spitale.
Pe de altă parte, există temeri că un accent excesiv pe productivitate ar putea descuraja specialitățile unde rezultatele se măsoară mai greu sau se obțin pe termen lung. De aceea, sunt discutate mecanisme de echilibrare care să țină cont de specificul fiecărei arii clinice, astfel încât stimulentele să fie echitabile și să nu penalizeze munca invizibilă, dar esențială.
Un posibil calendar ar include o etapă de definire a indicatorilor, apoi pilotare într-un număr limitat de unități și, ulterior, extindere graduală, cu corecții pe baza datelor strânse. Pentru moment, accentul cade pe clarificarea principiilor și pe dialogul cu actorii implicați, de la manageri de spitale la organizații profesionale și sindicale.
