Ilie Bolojan a intervenit ferm în discuția despre posibila unire a României cu Republica Moldova, afirmând că ar sprijini fără ezitare un astfel de demers dacă ar depinde de votul său. Declarațiile sale, făcute public în 27 mai 2026, vin într-un moment în care scenariul unui referendum este tot mai des menționat în spațiul public.
Ce a spus, de fapt, Ilie Bolojan
Întrebat cum ar vota la un eventual referendum, Bolojan a oferit un răspuns lipsit de echivoc. El a pus însă accentul pe nevoia ca Republica Moldova să-și ancoreze parcursul în proiectul european, considerând că apropierea instituțională și economică de Uniunea Europeană este cheia stabilității de durată.
„Dacă ar depinde de votul meu, da. Cred că cel mai important lucru pentru Moldova este să-i fie deschise negocierile pentru intrarea în Uniunea Europeană”, a declarat Ilie Bolojan.
Mesajul său a fost dublat de o argumentație pragmatică, care trimite la nevoia de sprijin economic, de transfer de tehnologie și de acces la o zonă de prosperitate. În viziunea lui, această conectare la spațiul comunitar ar funcționa ca un scut pentru societatea de peste Prut, aflată la intersecția unor influențe geopolitice concurente.
„Este foarte important acest lucru pentru frații noștri, pentru că, dacă nu se leagă economic mai puternic de o zonă care poate să-i susțină, dacă nu beneficiază de transfer de tehnologie și de bunăstare, într-o zonă aflată la limita dintre lumi, nu este foarte ușor să reziști”, a mai spus Bolojan.
Astfel, deși susține opțiunea unirii, Bolojan pune pe primul plan demararea negocierilor de aderare ale Chișinăului cu UE, văzute ca un pas realist și imediat, capabil să aducă beneficii concrete cetățenilor.
Cum se vede unirea în ochii românilor
Declarația lui Bolojan se suprapune cu date recente din spațiul public care indică un nivel ridicat de sprijin pentru unire. La întrebarea cum ar vota la un referendum, 71,9% dintre respondenți au spus că ar bifa opțiunea „DA”, în timp ce 21,4% ar alege „NU”. Alte procente mici au indicat nehotărârea
Aceste cifre sugerează că subiectul are o tracțiune consistentă în rândul publicului, deși ecuația rămâne complexă: dincolo de dimensiunea identitară, e nevoie de un cadru instituțional solid și de o convergență economică sustenabilă. În acest punct, accentul pe „negocierile de aderare” și pe integrarea treptată în mecanismele pieței unice apare ca un jalon esențial.
Implicațiile practice ale unei astfel de traiectorii sunt multiple: investiții care să modernizeze infrastructura, parteneriate pentru inovare și digitalizare, dar și politici publice care să micșoreze diferențele de dezvoltare. Așadar, observațiile lui Bolojan despre transferul de tehnologie și accesul la o zonă de prosperitate vizează tocmai fundamentul pe care se poate clădi orice pas ulterior.
În plan politic, mesajul se încadrează într-o dezbatere în care se intersectează așteptări civice, calcule strategice și dinamica regională. Faptul că o voce cu vizibilitate publică spune răspicat „aș vota DA” oferă un reper clar pentru discuțiile ce continuă să anime agenda publică de pe ambele maluri ale Prutului.
