Un caz dificil ține în suspans comunitatea din Termoli: Andrea Costantini, un bărbat de 38 de ani care lucra ca măcelar, a fost găsit fără viață în camera frigorifică a supermarketului unde era angajat. La opt luni de la tragedie, dosarul nu este încă închis, iar familia contestă direcția oficială a anchetei, care a mers de la început pe varianta sinuciderii.
După exhumare, medicii legiști au depus în dosarul de urmărire penală un nou raport. Concluziile sprijină teza procuraturii, însă rudele lui Costantini consideră că răspunsurile sunt incomplete și cer extinderea investigațiilor.
Ce arată autopsia
Expertiza medico-legală a fost realizată de profesorul Cristian D’Ovidio. Documentul descrie mecanismul decesului și natura rănilor identificate pe corpul bărbatului.
„șoc hemoragic provenit de la o leziune penetrantă la nivel toracic care a implicat trunchiul comun al arterei pulmonare, provocată cu o armă ascuțită și tăietoare”
În raport, moartea este încadrată drept compatibilă cu o dinamică autoprovocată.
„compatibil cu o dinamică neconservatoare”
Acest limbaj tehnic, explică legiștii, indică faptul că modul de producere a rănilor nu contrazice ipoteza că ele ar fi putut fi produse chiar de victimă. Prin urmare, documentul întărește versiunea inițială a anchetatorilor.
Îndoielile familiei și pistele cerute
Apărarea ridică însă rezerve serioase privind condițiile în care s-a putut lucra: exhumarea s-a făcut la câteva luni de la deces, perioadă în care corpul a suferit un proces avansat de descompunere. Din acest motiv, anumite verificări esențiale nu au mai fost posibile, notează raportul.
Printre aceste limitări se numără imposibilitatea de a confirma eventuale răni de apărare pe mâini sau antebrațe – urme tipice unei tentative de a respinge un atac.
„nu par să existe urme echimotice apreciabile”
Totuși, pe mâinile lui Andrea au fost prelevate probe biologice care, deși neutilizate până acum, ar putea fi supuse unor analize genetice ulterioare, dacă procurorii vor dispune.
Rudele bărbatului resping concluzia autopsiei și cer o abordare mai amplă: examinarea dispozitivelor informatice ale victimei, teste ADN pe haine și pe arma găsită la fața locului, precum și o cartografiere atentă a urmelor de sânge din camera frigorifică. În opinia lor, aceste demersuri pot reconstitui cu mai multă acuratețe succesiunea evenimentelor din ziua tragediei.
Dosarul rămâne deschis, iar pașii următori depind de deciziile parchetului privind noile expertize cerute de familie și de rezultatele posibilelor analize genetice asupra probelor deja colectate.
