Deputata Diana Șoșoacă a reaprins o dispută politică majoră după participarea la un eveniment organizat la Sankt Petersburg, când a rostit declarații elogioase la adresa Rusiei și a pledat pentru cooperare cu Moscova. Reacțiile nu au întârziat: parlamentari din opoziție solicită autorităților române să analizeze dacă gesturile și afirmațiile sale se încadrează în infracțiunea de trădare națională, prevăzută în Codul Penal și sancționată cu pedepse între 10 și 20 de ani de închisoare.
Reacția politică și cererea de anchetă
Mircea Fechet, deputat PNL, a cerut public în Parlament declanșarea unei anchete pentru a stabili dacă acțiunile europarlamentarei constituie o vătămare a intereselor naționale. De la tribuna Camerei Deputaților, el a invocat articolul din Codul Penal referitor la trădare națională și a susținut că apropierea exprimată de Șoșoacă față de Rusia poate fi interpretată drept o legătură cu o putere străină în scopul afectării suveranității sau intereselor fundamentale ale statului.
Parlamentarul liberal a subliniat că fapta este considerată una dintre cele mai grave din legislație, iar pedepsele prevăzute sunt severe: „Între 10 și 20 de ani de închisoare. Cu atât se pedepsește în România trădarea națională”, a afirmat el. De asemenea, Fechet a atras atenția asupra impactului pe plan extern, arătând că imagini și declarații care par favorabile Kremlinului pot eroda eforturile diplomatice ale României.
Ce au spus reprezentanții și ce a transmis Șoșoacă
Declarațiile care au provocat controverse sunt cele în care Diana Șoșoacă a afirmat că românii își doresc pace și cooperare cu Rusia și că nu o percep pe populația rusă drept dușman. Criticii au apreciat că aceste mesaje nu pot fi rostite în numele cetățenilor români sau al statului, fiind, în opinia lor, declarații personale care, însă, pentru un oficial, capătă o altă greutate.
Fechet a punctat că, în contextul mandatului emis de Curtea Penală Internațională pe numele președintelui Vladimir Putin și al războiului din Ucraina, România trebuie să rămână fermă pe pozițiile dreptului internațional și ale apărării victimelor agresiunii. Potrivit acestuia, imaginile în care Șoșoacă apare vorbind favorabil despre Rusia au circulat pe scară largă și au generat percepția unei atitudini de subordonare față de regimul de la Kremlin.
Critici suplimentare au adus în discuție și faptul că europarlamentara este deja vizată de alte acuzații publice, iar, în opinia unor politicieni, acest cumul ar trebui să determine o evaluare serioasă din partea instituțiilor abilitate.
Dincolo de polemică, rămâne de văzut dacă autoritățile vor porni o anchetă formală și ce probe vor fi analizate pentru a determina dacă s-a comis sau nu vreo infracțiune prevăzută de lege. Situația a generat discuții aprinse în plan intern și va continua, cel mai probabil, să fie urmărită atent de mediul politic și de opinia publică.
