Autoritățile române și cele ucrainene oferă două versiuni diferite despre momentul în care a fost transmisă avertizarea referitoare la drona navală care a ajuns în zona Portului Constanța. În timp ce Kievul susține că a notificat Bucureștiul „în timp util”, partea română afirmă că informarea oficială a venit cu întârziere, ceea ce a complicat gestionarea incidentului.
Varianta ucraineană
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Kiev a explicat că Marina ucraineană a anunțat autoritățile române imediat ce a constatat pierderea controlului asupra uneia dintre dronele navale. Potrivit acestei versiuni, dispozitivul a fost deviat de la traiectoria inițială ca urmare a interferențelor electronice provocate, susține Kievul, de sistemele ruse de bruiaj.
Oficialii ucraineni au subliniat că, după pierderea controlului, informațiile au fost transmise rapid părții române, iar cooperarea între instituțiile celor două țări a permis izolarea zonei pentru reducerea riscurilor. De asemenea, autoritățile de la Kiev au afirmat că mai multe drone navale au fost afectate în aceeași perioadă și că majoritatea s-au autodistrus pe mare; doar una a ajuns aproape de țărmul românesc, în zona portuară a Constanței.
Poziția autorităților române și cronologia incidentului
Reprezentanții români oferă însă o cronologie diferită. Ministrul interimar al Apărării a declarat că primul semnal privind prezența unui obiect suspect în zona Portului Constanța a apărut în jurul orei 06:00. Conform declarațiilor publice, notificarea oficială din partea Kievului ar fi ajuns abia în jurul orei 10:00, ceea ce înseamnă că autoritățile române au operat pentru securizarea perimetrului pentru ore bune fără toate informațiile concrete despre natura amenințării.
Oficialul român a menționat că avertizarea transmisă a permis retragerea echipelor de intervenție cu aproximativ 10–15 minute înainte ca drona să se autodetoneze, decizie care ar fi prevenit producerea de victime în rândul personalului aflat în apropiere.
Diferențele de cronologie reprezintă punctul sensibil al anchetei: rămân întrebări cheie legate de momentul exact în care Ucraina a constatat pierderea controlului asupra aparatului, intervalul până la transmiterea avertizării și clipa în care autoritățile române au primit și procesat notificarea.
Autoritățile de la Kiev au recunoscut public că dispozitivul exploziv aparținea forțelor ucrainene și au explicat că deviația a fost cauzată de bruiaje externe. Chiar și așa, partea ucraineană susține că schimbul de informații cu România a fost efectuat prompt și că măsurile comune au redus riscurile pentru civili.
La rândul lor, structurile române au declanșat verificări detaliate menite să clarifice traseul dronei, momentul observării și pașii de comunicare între instituțiile celor două state. Ancheta trebuie să stabilească dacă discrepanțele provin din probleme de comunicare, timpi tehnici de reacție sau din particularitățile operațiunii în Marea Neagră.
Schimbul de date dintre serviciile de securitate ale celor două țări va fi esențial pentru restabilirea unei imagini clare a evenimentelor: autoritățile vor analiza în mod punctual momentul observării, notificările transmise, deciziile de evacuare și măsurile luate înainte de autodetonare.
Până la finalizarea investigațiilor, rămâne cert faptul că măsurile rapide luate la Constanța au contribuit la protejarea populației și a personalului de intervenție.
Incidentul readuce în prim-plan riscurile generate de proximitatea războiului din Marea Neagră și subliniază necesitatea unor canale de comunicare extrem de rapide între statele afectate.
Următoarele etape includ verificarea exactă a fluxului comunicărilor și un raport final care să clarifice responsabilități, erori operaționale sau deficiențe procedurale; până atunci, detaliile rămân obiectul investigațiilor oficiale.
