Mesajul public al preşedintei Comisiei Europene
Într-o intervenţie din plenul Parlamentului European de la Strasbourg, Ursula von der Leyen a avertizat că Rusia nu dă semne clare că ar vrea să încheie ostilităţile din Ucraina, iar cadrul actual rămâne instabil şi periculos. Ea a transmis că, în pofida unor declaraţii de deschidere, acţiunile Moscovei par să contrazică orice intenţie reală de pace.
Momentele au fost descrise la Bruxelles drept tensionate, pe fondul disputelor politice şi al discuţiilor diplomatice care au loc în paralel în diverse capitale.
Poziţii şi negocieri recente
Vorbind despre runde recente de negocieri la Geneva şi Abu Dhabi, von der Leyen a remarcat că Ucraina a acceptat un text considerat, după prima variantă, mai echilibrat decât propunerea iniţială. Oficialii de la Kiev au apreciat că noul proiect ar putea fi o „abordare corectă”, deşi diferenţele dintre părţi rămân semnificative. Kremlinul, prin vocile sale oficiale, continuă să respingă ideea unor concesii majore.
Prezentând situaţia, preşedinta CE a subliniat nevoia ca orice soluţie viitoare să includă garanţii de securitate solide pentru Ucraina şi a afirmat ferm:
„Europa va fi alături de Ucraina şi o va sprijini în fiecare etapă a procesului”
Reacţia purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a fost că este «prematur» să se discute despre un acord de pace, o poziţie care a alimentat îngrijorările legate de sinceritatea Moscovei în negocieri.
Von der Leyen a mai remarcat că Rusia acţionează încă după o «mentalitate postbelică» şi priveşte Europa ca pe o «sferă de influenţă», ceea ce, în opinia ei, complică soluţionarea conflictului.
Dimensiunea financiară şi legală
În faţa eurodeputaţilor, preşedinta Comisiei a adus în discuţie şi problema fondurilor ruseşti blocate în instituţii financiare europene, evaluate la aproximativ 210 miliarde de euro. A menţionat opoziţia Belgiei faţă de transferul direct al acestor active către Ucraina, motivată de riscuri juridice, dar a precizat că nu vede un scenariu în care „contribuabilii europeni” să fie traşi la răspundere pentru eventuale despăgubiri.
Comisia ar fi pregătit mai multe opţiuni pentru utilizarea acestor active, iar liderii Uniunii urmează să ia o decizie până la sfârşitul anului despre cum pot fi valorificate sumele îngheţate.
Von der Leyen a insistat asupra rolului UE şi NATO în arhitectura oricărui acord de pace, pronunţând:
„Nimic despre Ucraina fără Ucraina. Nimic despre Europa fără Europa. Nimic despre NATO fără NATO.”
Între timp, pe plan diplomatic, Statele Unite intensifică contactele cu ambele părţi: trimisul special american urmează să călătorească la Moscova, iar oficiali ai Pentagonului planifică vizite la Kiev. În plus, la Kiev se discută despre organizarea unei întrevederi directe între preşedintele ucrainean şi conducerea americană pentru a aborda teme precum suveranitatea teritorială, negocierile cu Rusia, aderarea la NATO şi structura forţelor ucrainene.
Deşi este clar că planurile şi propunerile se înmulţesc pe măsură ce criza continuă, scenariile rămân fluide şi dependente de deciziile politice şi juridice care vor urma.
