Andrei Paveliuc a încetat din viață în noaptea de marți spre miercuri, la 41 de ani. Trupul său a fost găsit în locuința din municipiul Botoșani, după o perioadă lungă în care s-a confruntat cu o boală cronică ce i-a afectat grav calitatea vieții.
Ultimele luni: îngrijiri paliative și spitalizare
Potrivit celor cunoscute despre evoluția stării sale de sănătate, Andrei fusese internat pentru o perioadă într-o clinică de îngrijiri paliative, loc în care primea tratamente menite să îi amelioreze simptomele și să îi asigure confortul. După această etapă, a fost transferat la Spitalul Județean „Mavromati”, de unde, ulterior, a fost externat din cauza agravării stării generale.
Familia și apropiații care l-au îngrijit în acele luni au încercat, pe cât posibil, să îi ofere suportul necesar, însă boala a progresat. În ciuda eforturilor medicale și a sprijinului comunității locale, deplasabilitatea și autonomia i s-au redus considerabil în ultima perioadă.
Figura din galerie: rolul lui în comunitatea suporterilor
Andrei nu era doar un pacient în lupta cu boala — el era și o prezență cunoscută în rândul suporterilor FC Botoșani, ocupând poziția de lider al galeriei clubului. În acea calitate, a coordonat coregrafii, a organizat deplasări la meciuri și a fost vocea colectivă a fanilor în tribune. *Pentru mulți, el era simbolul unei pasiuni împărtășite* și al angajamentului față de echipă.
Prietenii și membrii galeriei îl descriu ca pe o persoană dedicată, cu o energie molipsitoare la evenimentele fotbalistice și cu o loialitate neclintită față de club. În comunitatea suporterilor, rolul său a depășit simpla prezență la meciuri: Andrei a fost organizator, mediator și, adesea, sufletul inițiativelor colective.
În ultimele zile înainte de deces a beneficiat de îngrijiri la domiciliu, iar apropiații sperau la o stabilizare a stării sale. Cu toate acestea, boala a urmat un curs imprevizibil, iar finalul a venit în tihnă, în locuința sa.
Reacțiile comunității au început să apară încă din primele ore după anunțul decesului: mesaje de condoleanțe, amintiri cu momente petrecute alături de el la meciuri și aprecieri pentru implicarea constantă în viața fanilor. Mulți subliniază că pierderea se resimte nu doar la nivel personal, ci și ca gol în energia galeriei.
„A plecat prea devreme”, spun cei apropiați, rememorând serile pline de cântec și coregrafii pe care Andrei le coordona cu pasiune.
În următoarele zile sunt așteptate detalii privind funeraliile și modul în care suporterii vor vrea să îi onoreze memoria la următoarele meciuri. Până atunci, rămân amintirile celor care l-au cunoscut și ecoul prezenței sale în tribune — o prezență care a marcat suporterismul local și a dat o față comunității de la FC Botoșani.
