Ajutorul de înmormântare poate fi cerut în termen de trei ani de la emiterea certificatului de deces, în timp ce termenul general pentru declararea decesului este de trei zile de la producerea acestuia. Pentru decesul unui asigurat sau pensionar survenit începând cu 30 martie 2026, suma acordată este de 9.192 de lei, potrivit informațiilor prezentate de Digi24, care citează precizările Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP).
Valoarea ajutorului se stabilește în funcție de data decesului. Cuantumul de 9.192 de lei se aplică de la intrarea în vigoare, la 30 martie 2026, a Legii nr. 44/2026 privind bugetul asigurărilor sociale de stat, iar pentru decesele produse între 1 ianuarie și 29 martie 2026 suma este de 8.620 de lei.
În cazul decesului unui membru de familie al unui asigurat sau pensionar, dacă persoana decedată nu avea la rândul său calitatea de asigurat ori pensionar, ajutorul reprezintă jumătate din cuantumul integral. Astfel, pentru decesele survenite începând cu 30 martie 2026 se acordă 4.596 de lei, iar pentru cele din perioada 1 ianuarie–29 martie 2026, suma este de 4.310 lei.
Ajutorul se plătește unei singure persoane care dovedește că a suportat cheltuielile ocazionate de deces. Beneficiarul poate fi soțul supraviețuitor, un copil, un părinte sau o altă persoană fizică, fără ca existența unei legături de rudenie să fie obligatorie.
Legea permite plata și către o persoană juridică, dacă aceasta prezintă documentele justificative necesare. Suma nu se împarte între mai mulți solicitanți, chiar dacă la cheltuielile de înmormântare au contribuit mai multe persoane.
Potrivit precizărilor CNPP citate în material, solicitarea nu trebuie făcută imediat după înmormântare, ci poate fi depusă în termenul general de prescripție de trei ani, calculat de la emiterea certificatului de deces. Solicitantul trebuie să păstreze facturile, chitanțele și celelalte documente care dovedesc cheltuielile suportate.
Casa teritorială de pensii trebuie să plătească ajutorul în cel mult trei zile lucrătoare de la înregistrarea solicitării complete. Banii pot fi ridicați de persoana îndreptățită, încasați printr-un mandatar desemnat prin procură specială sau virați într-un cont bancar, în funcție de opțiunea indicată și de procedura instituției competente.
Separat de solicitarea ajutorului, decesul trebuie declarat, ca regulă generală, în trei zile de la data producerii lui. În caz de sinucidere, eveniment rutier, alte cauze violente sau găsirea unui cadavru, termenul de trei zile se calculează de la eliberarea certificatului medical constatator.
În aceste situații, pentru întocmirea actului de deces este necesară și dovada emisă de poliție sau de parchet că una dintre aceste autorități a fost sesizată. Certificatul medical constatator este întocmit și semnat de medicul care a constatat decesul și cuprinde cauza și data acestuia, în format an, lună, zi.
Dacă termenul legal pentru declarare este depășit, înregistrarea decesului se face în România cu aprobarea parchetului. Potrivit Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, nerespectarea obligației de declarare constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 100 la 500 de lei.
Decesul se declară la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, la primăria în a cărei rază s-a produs. Ofițerul de stare civilă întocmește actul pe baza certificatului medical constatator, în urma unei declarații verbale sau din oficiu.
Declarația poate fi făcută de oricare dintre membrii familiei. În lipsa acestora, decesul poate fi anunțat de un medic, de un alt cadru din unitatea sanitară în care s-a produs sau de orice persoană care are cunoștință despre el.
Declarantul trebuie să prezinte certificatul medical constatator, actul de identitate al persoanei decedate și, după caz, documentul de evidență militară. Normele prevăd și prezentarea certificatelor de naștere și de căsătorie, dacă este cazul, precum și a actului de identitate al declarantului; pentru un cetățean român cu domiciliul în străinătate, printre documentele solicitate se află pașaportul.
Dacă nu poate prezenta certificatele de stare civilă sau actul de identitate al persoanei decedate, declarantul trebuie să explice în scris motivul și să furnizeze datele de identificare ale acesteia.
În situația în care un copil născut viu moare înainte ca nașterea să fi fost declarată în termenul legal, ofițerul de stare civilă întocmește mai întâi actul de naștere și apoi actul de deces.
Certificatul de deces se eliberează membrilor familiei sau altor persoane îndreptățite. Îl poate obține, cu aprobarea primarului, și o persoană care justifică un interes legitim.
Dacă declarantul nu are dreptul să primească certificatul de deces, ofițerul de stare civilă îi poate elibera, la cerere, o adeverință de înhumare sau de incinerare.
Documentul prezentat pentru dovedirea identității persoanei decedate este reținut de ofițerul de stare civilă. Dacă a fost eliberat de autoritățile române, acesta este anulat și restituit persoanei care a declarat decesul.
Pașaportul simplu este transmis serviciului public comunitar de pașapoarte competent pentru anulare în termen de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea decesului. Acest termen este o obligație a autorității, nu a familiei.
Actele de identitate ale cetățenilor străini și documentele eliberate de structurile Inspectoratului General pentru Imigrări sunt trimise serviciului județean pentru imigrări competent în termen de cinci zile lucrătoare.


