Bomba anului 2026! Liviu Dragnea se…

Un dosar emblematic pentru anticorupția din România, Tel Drum, a revenit pe rolul Tribunalului București, cu tensiuni și excepții noi ridicate de apărare. În centrul disputelor: modul în care au fost obținute și folosite probele, precum și presupusa cooperare în „echipe operative” între DNA și SRI.

Dosarul Tel Drum revine în instanță
Procedura de cameră preliminară a fost reluată la Tribunalul București pe 20 februarie 2026, unde avocații au cerut lămuriri detaliate privind implicarea instituțiilor de informații în strângerea probelor. Apărarea indică existența unor „echipe operative” mixte drept motiv de nulitate a unor mijloace de probă.

Reluarea vine după ce, pe 29 mai 2025, Înalta Curte a declarat nelegale 31 de mandate de interceptare emise între 29.08.2007–17.08.2009, puse în aplicare cu sprijinul SRI. Anularea a înlăturat un pachet consistent de înregistrări din dosar.

„pentru a comunica în ce a constat cooperarea dintre cele două instituții”

„au fost constituite în această cauză echipe operative”

Numele unor inculpați – Daniel Neagoe, Ion Florian, Neda Florea – apar în cererile depuse pentru adrese către DNA și SRI, inclusiv ( vezi ultimele știri pe oi.ro ) solicitări privind rolul serviciului în executarea mandatelor și aplicarea protocolului nr. 00750/04.02.2009. De asemenea, s-a cerut intervenția Inspecției Judiciare, precum și atașarea unor dosare conexe care vizează aceleași fapte. SC Tel Drum SA a formulat, la rându-i, cereri pentru atașarea unor lucrări și expertize contabile relevante.

Deciziile CCR și impactul asupra probelor
Fundalul juridic al cauzei a fost reconfigurat de hotărârile Curții Constituționale din ultimul deceniu. În perioada 2016–2019, când Liviu Dragnea conducea PSD, CCR a limitat implicarea directă a SRI în dosarele penale și a sancționat colaborările instituționale neprevăzute de lege.

Astfel, Decizia 51/2016 a exclus folosirea SRI ca „alte organe specializate ale statului” în cauze penale; Decizia 26/2019 a declarat neconstituționale protocoalele dintre Parchet și SRI; iar Decizia 55/2020 a interzis utilizarea în procese a înregistrărilor obținute pe mandate de siguranță națională. Până în 2016, interceptările în cauze de corupție se bazau pe autorizații emise de judecători, pe fondul calificării acestor infracțiuni drept risc la adresa securității naționale în Strategia aprobată de CSAT. Efectul cumulativ al acestor decizii a dus, în numeroase dosare, la înlăturarea retroactivă a probelor în camera preliminară sau prin căi extraordinare de atac.

În plan penal, Liviu Dragnea a fost trimis în judecată la 17 octombrie 2022 pentru constituirea unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu, fapte datate între 2001–2017. Acuzațiile privesc atribuirea de contracte către compania Tel Drum SA, cu folosirea frauduloasă a fondurilor europene și naționale. Împreună cu fostul lider politic, în cauză au fost deferite justiției alte opt persoane – funcționari publici sau persoane fizice – precum și societatea comercială implicată.

Dimensiunea financiară a dosarului este substanțială. Pentru proiectul „Reabilitarea DJ 506”, paguba invocată în legătură cu abuzul în serviciu este de 5.742.872 lei. Pentru infracțiunea care vizează interesele financiare ale Uniunii Europene, prejudiciul reținut ajunge la 62.482.442 lei, echivalent cu valoarea integrală a proiectului. La capitolul evaziune fiscală, anchetatorii indică un minus total de 1.229.388 lei, compus din TVA de 796.833 lei și impozit pe profit de 432.555 lei, aferente unor facturi apreciate ca nereale.

Pe latura civilă, Ministerul Dezvoltării a notificat constituirea ca parte civilă cu 109.034.185 lei pentru un contract din 30.10.2009 și cu 55.977.541 lei pentru un contract din 30.07.2010. Ministerul Finanțelor – prin ANAF – s-a constituit, de asemenea, parte civilă cu suma de 1.229.388 lei. Statutul altor instituții în raport cu pretențiile civile reiese din documentele depuse la dosar.

În prezent, completul de cameră preliminară urmează să se pronunțe asupra adreselor solicitate și a legalității probelor rămase, după care cauza ar putea avansa în judecata pe fond la Tribunalul București.

Dacă ți-a plăcut, distribuie postarea:

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *