BNR atrage atenția că trecerea la moneda unică europeană nu poate avea loc fără stabilitate economică reală. Printre condițiile principale se numără reducerea deficitului bugetar, controlul inflației și menținerea unei datorii publice sustenabile.
„Aderarea la zona euro nu poate avea loc atât timp cât nu avem deficite bugetare mici (n.red. 3 la sută din PIB) și o inflație joasă în mod sustenabil, o datorie publică sustenabilă. Necazurile din România sunt cauzate, în principal, nu de nonapartenența la zona euro, ci de erori în politica fiscală/bugetară”, se arată în raportul BNR.
„Când vom reuși să ducem deficitul bugetar la 3% – și nu este o treabă ușoară – vom începe să discutăm despre un termen. Dacă programul actual, care înseamnă aducerea deficitului sub 3% în următorii 2-3 ani, funcționează, probabil că discutăm în 5 ani despre intrarea în zona euro”
De ce Bulgaria a trecut deja la moneda euro
În analiza sa, BNR explică de ce Bulgaria a avansat mai rapid în procesul de aderare la zona euro. Un factor esențial a fost introducerea unui consiliu monetar încă de acum aproximativ trei decenii, care a contribuit la menținerea stabilității economice.
De asemenea, instituția subliniază că aderarea la euro are și o dimensiune geopolitică importantă în contextul actual, nu doar una economică.
„Comparația care se face cu Bulgaria, în termeni de aderare la zona euro, subestimează rolul consiliului monetar în guvernanța publică din țara vecină, un regim de politică monetară introdus acum cca. trei decenii pentru a stăvili mari turbulențe financiare, economice și sociale. Aderarea la zona euro are o semnificație geopolitică mai mare în condițiile actuale și prefigurabile”, a subliniat BNR.
România trebuie să recupereze întârzieri importante
Situația din România este diferită, iar decalajele sunt semnificative. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat că nu doar marile centre urbane trebuie să atingă standardele europene, ci întreaga economie.
Potrivit acestuia, adoptarea euro va deveni un obiectiv major după finalizarea procesului de aderare la OCDE, dar acest lucru depinde de reforme consistente.
Deficitul bugetar, principala vulnerabilitate
Raportul BNR evidențiază probleme serioase în ceea ce privește finanțele publice. În anul 2024, România a înregistrat unul dintre cele mai mari deficite din Uniunea Europeană, depășind 8% din PIB.
În 2025, fără măsuri de corecție, deficitul ar fi trecut de pragul de 10%. Totuși, prin înghețarea salariilor și pensiilor, precum și prin alte ajustări bugetare, acesta a fost redus la aproximativ 7,65% din PIB.
„Este de amintit că anul 2024 s-a încheiat cu un deficit cash de 8,7 la sută din PIB și ESA de 9,3 la sută din PIB (un deficit cvasi-egal cu cel din anul pandemiei, 2020). Aceste deficite au fost de departe cele mai înalte din UE.
În 2025, deficitul ar fi fost mai înalt de 10 la sută din PIB dacă nu ar fi fost înghețate salariile bugetarilor și pensiile la nivelul din noiembrie 2024. Programul de corecție bugetară a făcut ca deficitul să fie chiar mai mic decât ținta asumată la rectificarea din noiembrie 2025: 7,65 la sută din PIB față de 8,4 la sută din PIB (în varianta cash).
Această performanță s-a datorat restructurării programului PNRR (trecerea de proiecte de la împrumuturi la granturi), cheltuielilor cu dobânzile mai mici decât cele programate la a doua rectificare din noiembrie, cheltuielilor cu personalul și subvențiile mai mici, precum și creșterii unor venituri bugetare”, subliniază BNR.
În aceste condiții, adoptarea monedei euro rămâne un obiectiv de perspectivă, dependent de stabilizarea economiei și de corectarea dezechilibrelor bugetare.
