Discuția despre posibila interdicție a centralelor de apartament prinde contur în România pe fundalul orientărilor europene pentru reducerea poluării și creșterea eficienței energetice. Deocamdată, nu există o regulă unică la nivel național: responsabilitatea este împinsă către autoritățile locale, care pot adapta măsurile la specificul fiecărui oraș și la planurile de dezvoltare urbană.
În practică, unele administrații au început să stabilească condiții pentru clădirile noi, în special prin impunerea unor sisteme centralizate de încălzire la nivel de bloc, în locul centralelor individuale pentru fiecare apartament.
„Este o discuție care a început încă de acum trei ani. În momentul de față, posibilitatea și oportunitatea interzicerii centralelor de apartament la blocurile noi este în ograda primăriilor”, a precizat Andrei Corlan, șeful Gărzii Naționale de Mediu.
Ce se întâmplă acum, la nivel local
Autoritățile indică faptul că există deja situații în care autorizațiile pentru ansambluri rezidențiale includ condiția ca imobilele să fie racordate la o singură centrală de clădire. Exemplele invocate sunt orașele Sfântul Gheorghe și Cluj, unde documentațiile pentru blocurile noi prevăd explicit această soluție tehnică.
„Avem două exemple unde s-au interzis centralele de apartament. Mă refer la orașele Sfântul Gheorghe și Cluj. În autorizația de construire a blocurilor noi este prevăzută această condiționare (n.r. să se construiască doar cu o singură centrală pentru tot blocul). Dacă un bloc are 60 de apartamente, asta ar însemna 60 de coșuri de evacuare”, a mai explicat Andrei Corlan.
Măsura urmărește diminuarea numărului de surse punctuale de emisii în marile aglomerări urbane și administrarea mai eficientă a căldurii în interiorul clădirilor. În același timp, această direcție ar putea modela felul în care se proiectează noile dezvoltări: mai puține coșuri individuale, instalații comune dimensionate corect și accent pe performanța energetică a imobilului.
Argumentele europene și alternativele pentru populație
Motivația europeană vizează atât protecția mediului, cât și utilizarea responsabilă a resurselor. Centralele individuale pe combustibili fosili sunt considerate consumatoare ale unei resurse finite și generatoare de emisii ce afectează calitatea aerului urban. În acest context, direcția anunțată la nivel european este de a limita noile montări de astfel de echipamente, cu un calendar ce urmează a fi transpus în legislația națională.
„În primul rând, discutăm de centrale care urmează a fi puse în funcțiune. Normativul european vizează interzicerea montării de centrale individuale. Este doar o chestiune de calendar și de modalitate prin care vom transpune obligațiile europene în legislația română. Este inevitabil. Discutăm de exploatarea unei resurse naturale finite pentru satisfacerea unor nevoi individuale cu poluare. Și atunci, principiile europene interzic aceste lucruri”, a declarat Adrian Teodorescu, director general al Termoenergetica.
Orice schimbare majoră va trebui dublată de opțiuni reale pentru locuințe: rețele modernizate de termoficare, centrale de clădire cu randament mai bun și soluții bazate pe energie regenerabilă. Fără astfel de alternative, o eventuală interdicție ar risca să amplifice nemulțumirile, mai ales în localitățile unde infrastructura actuală nu poate susține tranziția.
Traseul va depinde de capacitatea tehnică și bugetară a fiecărui oraș: investiții în rețele, proiectare coerentă pentru ansamblurile noi și reguli urbanistice care să reducă impactul asupra mediului fără a compromite confortul termic. Este de așteptat ca tot mai multe primării să evalueze oportunitatea introducerii de restricții pentru noile proiecte, pe măsură ce strategiile de mediu locale se concretizează.
Subiectul rămâne deschis la nivel național, modelat de politicile europene, de presiunea pentru aer mai curat și de realitățile din teren ale fiecărei comunități urbane.
