Criză politică majoră la Budapesta. Premierul Péter Magyar a anunțat că noul guvern va porni procedura de modificare a Constituției pentru a crea cadrul legal necesar demiterii președintelui Tamás Sulyok, după ce acesta a refuzat să își dea demisia. Mesajul a fost transmis luni, în fața Palatului Sándor, la capătul unei întâlniri tensionate cu șeful statului și cu ministra Justiției, Márta Görög.
Magyar susține că schimbarea politică începută după alegerile din 12 aprilie trebuie să atingă și instituțiile percepute ca fiind apropiate de fosta putere. În fața presei, el a legat tema președinției de ceea ce numește „curățenia” promisă electoratului.
„Alegătorii au votat pentru o schimbare de regim pe 12 aprilie, iar o parte a acestei schimbări este eliminarea marionetelor lui Orbán numite de vechiul regim”.
În centrul disputei se află arhitectura constituțională: actuala lege fundamentală permite revocarea președintelui numai în situații excepționale – încălcări grave ale Constituției sau comiterea unei infracțiuni. Guvernul argumentează că aceste condiții nu sunt întrunite, motiv pentru care vrea să rescrie regulile jocului printr-o revizuire.
Președintele refuză să demisioneze
Tamás Sulyok a transmis că nu are de gând să renunțe la funcție și că își va duce mandatul până în martie 2029, conform Constituției în vigoare. Șeful statului a pledat pentru respectarea strictă a legii și a cerut un punct de vedere din partea Comisiei de la Veneția înaintea oricărei modificări constituționale.
În acest context, executivul condus de Péter Magyar caută o formulă legislativă care să lărgească instrumentele parlamentului în raport cu președinția. În plan politic, miza este prezentată drept continuarea „schimbării de regim” pentru care, în versiunea premierului, ar exista mandat popular din 12 aprilie.
Totodată, noua administrație a semnalat că va interveni și în vârful unor instituții-cheie considerate dependente de vechiul sistem: pe listă apar nume precum Bálint Gábor Nagy (procuror general), Péter Polt (menționat drept președinte al Curții Constituționale) și András Zs. Varga (președintele Curiei). Încă din seara alegerilor, premierul a avertizat că, dacă acești oficiali nu demisionează, majoritatea parlamentară va folosi voturile de care dispune pentru a ajusta cadrul normativ.
Contextul este inedit pentru politica ungară: după 1989, niciun președinte nu a fost demis. Au existat, însă, două demisii înainte de termen – Pál Schmitt, în 2012, pe fondul scandalului de plagiat, și Katalin Novák, în 2024, după controversa privind o grațiere într-un caz de abuz sexual.
Europa urmărește cu atenție evoluțiile de la Budapesta
Criza se suprapune peste eforturile Ungariei de a debloca fonduri europene și de a reseta relația cu instituțiile Uniunii. În acest sens, premierul a criticat în repetate rânduri activitatea președinției, acuzând că nu ar fi apărat suficient statul de drept și interesele cetățenilor. La rândul său, Tamás Sulyok s-a declarat dispus să colaboreze cu noul executiv pentru reformele necesare și pentru accesarea banilor europeni.
Disputa dintre premier și șeful statului deschide un capitol care depășește granițele Ungariei: de la Budapesta la Bruxelles, cazul este privit ca un test despre independența instituțiilor și despre limitele puterii unei majorități legislative ce revendică un mandat de schimbare.
În plan intern, atenția se mută pe terenul procedural: dacă și cum va formula guvernul proiectul de revizuire, ce calendar parlamentar va propune majoritatea și în ce măsură opiniile experților constituționali – inclusiv cele solicitate de președinte – vor influența redactarea finală. La nivel politic, rămâne de văzut dacă presiunea pentru „resetare” instituțională va produce demisii voluntare sau va împinge conflictul spre o bătălie de uzură în forul legislativ.
Pe măsură ce dosarul avansează, capitalele europene privesc nu doar la schimbările anunțate în vârful instituțiilor, ci și la felul în care acestea vor fi justificate juridic. Următoarele semne așteptate: menținerea poziției de către președinte, eventuala depunere a proiectului de revizuire și reacția majorității parlamentare la recomandările solicitate.
